Lucrarea prezinta un pronuntat caracter sintetic si practic, fiecare tema tratata fiind structurata in trei sectiuni:
- prima sectiune, de scheme si rezumate teoretice;
- a doua sectiune, de spete, ca principalamodalitate de lucru in timpul seminarelor, continand o varietate de cazuri practice;
- a treia sectiune, de citate din literatura juridica romana si franceza, clasica si contemporana, urmarind familiarizarea studentilor cu opiniile juridice exprimate de-a lungul timpului in doctrina juridica.

Editia 2, regandita din perspectiva noilor coduri, se adreseaza studentilor care parcurg disciplina Drept civil.Teoria generala a obligatiilor, obtinandu-se un instrument util de lucru atat in timpul seminarelor, cat si pentru pregatirea individuala.
Fragment:

" §2. Efectele incetarii contractului
Efectele incetarii contractului sunt diferite, dupa cum obligatiile — sau cel putin una dintre ele — au fost sau nu executate. De principiu, daca o obligatie a ramas neexecutata, debitorul ei va fi liberat de executare, insa, in functie de specificul fiecarui caz de incetare, acelasi debitor liberat poate fi obligat la repararea prejudiciului suferit de cealalta parte prin neexecutare (daca de exemplu, debitorul nu a notificat in termen aparitia unei situatii de forta majora).
Daca cel putin o prestatie a fost deja executata pana la intervenirea unui caz de incetare, se pune problema restituirii prestatiilor, care in conformitate cu art. 1323 va urma regulile stabilite de Codul civil in art. 1635-1649.

2.1. Caz special de incetare a contractului. Imposibilitatea de executare
In materie contractuala, imposibilitatea fortuita de executare (cauzata de forta majora, cazul fortuit ori alte evenimente asimilate acestora conform art. 1351-1352 C.civ.) are urmatoarele efecte:
- stingerea obligatiei devenita imposibil de executat;
exonerarea debitorului de raspunderea pentru consecintele neexecutarii in conformitate cu art. 1634. Aceste efecte se produc circumstantiat, in functie de punerea in intarziere a debitorului, precum si de felul bunului (individual determinat sau de gen);
- desliintarea contractului, in caz de imposibilitate totala de neexecutare
- stingerea obligatiei corelative, in conformitate cu art. 1322, rezolvand-se astfel, in mod indirect problema riscurilor in contractele sinalagmatice dupa regula res perit debitori
2.2. Efectele speciale ale imposibilitatii de executare asupra contractului
a) desfiintarea de drept a contractului. Masura desfiintarii contractului se impune creditorului, daca sunt indeplinite urmatoarele elemente:
• imposibilitate totala si definitiva de executare a obligatiei, fara posibilitatea amanarii sau reluarii indeplinirii prestatiei;
• imposibilitatea sa priveasca executarea unei obligatii contractuale importante (prin natura contractului sau vointa partilor).
In urma desfiintarii ope legis si retroactive a contractului, ramane de rezolvat problema suportarii riscurilor contractului, motiv pentru care textul legal trimite la dispozitiile art. 1274 alin. (2) C.civ.;
b) suspendarea contractului. Masura suspendarii contractului esle lasata la latitudinea creditorului, ca urmare a optiunii acestuia de a-si suspenda propriile obligatii, pentru situatiile in care impositbiliatea de executare a obligatiei debitorului este doar temporara.
c) desfiintarea contractului prin rezolutiune, ca efect al temporare de executare. Art. 1557 alin. (2) reglementeaza un caz particular de rezolutiune a contractului, aplicabil sub rezerva indeplinirii cerintei ca neexecutarea, desi temporara, sa fie suficient de insemnata, in acceptiunea art. 1151 C.civ., pentru a justifica cererea de rezolutiune a contractului. Drept consecinta, se pune problema restituirii prestatiilor efectuate. "