M-am intalnit cu Martin in modul de "a vedea America". Insa, spre deosebire de mine, care nu aveam la indemana decat caracterul abstract al unei conceptii, Martin cunoscuse, in privinta Americii, nedreptatea asprelor judecati ale lumii, dupa ce-si croise un destin traind acolo printre oameni in carne si oase. Familiarizat cu realitatile vietii americane, suferea profund atunci cand trebuia sa le compare cu nerozia simplificatoare a locurilor comune. "Oful lui cu America", asa ajunsesem sa-i botez suferinta. si, intr-o buna zi, i-am propus sa scrie chiar el o carte reparatorie. Asa s-au nascut paginile care urmeaza. - Gabriel Liiceanu

Intern la Fundeni in 1967, in preajma lui Dan Setlacec, Martin Constantinescu nu-si dorea altceva decat ceea ce orice tanar industrios si lucid isi poate dori, daca a ales chirurgia: sa vindece oameni si sa-i invete si pe altii s-o faca. Adica: o clinica bine dotata, o echipa solidara de profesionisti si promisiunea unui parcurs universitar.
In acest moment intra in scena, ca sa zicem asa, tarisoara: pentru meritele sale, doctorul Constantinescu e indepartat din invatamant (unde nu depasise, de altfel, treapta asistentiei), iar logistica operatorie intra abrupt in deriva. Martin Constantinescu a parasit Romania. Azi se numeste Martin S. Martin si a facut cardiologie de varf in Statele Unite. - Andrei Plesu

Martin S. Martin, celebru chirurg de la Spitalul Fundeni emigrat in SUA in 1985, incearca in aceste pagini sa risipeasca prejudecatile si cliseele care s-au adunat de-a lungul timpului in legatura cu America. In cele douasprezece scrisori adresate unui prieten din tara, se opreste asupra catorva teme fundamentale ale vietii si istoriei americane: Parintii Fondatori si simbolurile nationale, sistemul electoral si apropiatele alegeri, armata, antiamericanismul, asistenta medicala, solidaritatea umana, originalitatea muzicii si a poeziei, politetea, mancarea, cititul etc. Prieteni, vecini, simpli cunoscuti contribuie si ei - prin prezenta si opiniile lor impartasite deschis - la aceasta descriere empatica a lumii americane, iar portretele lor, extrem de vii, dau culoare si caldura tabloului de ansamblu.