Dupa o multime de aventuri incredibile, George, aflat la bordul navei spatiale Artemis, reuseste in sfarsit sa se intoarca pe Pamant. Insa de indata ce aterizeaza observa ca, in lipsa lui, lucrurile se schimbasera dramatic. Suntem in anul 2081, iar in locul orasului in care crescuse alaturi de Annie acum se gaseste un tinut arid, unde copiii se plimba insotiti de roboti inteligenti. Ba mai mult, nimeni nu vrea sa vorbeasca despre planeta Pamant, asa cum o stia el. Va reusi oare George sa afle cine se gaseste in spatele acestei noi lumi inainte sa fie prea tarziu?

Dormeau si se trezeau dupa bunul plac. George se cuibarea intr-o capsula relativ comoda cand voia sa traga un pui de somn, iar Boltzmann statea degeaba, folosindu-se de energia solara a navei cand avea nevoie sa se incarce. Ca sa treaca timpul, stateau de vorba, Boltzmann lua notite despre cum e sa fii om, si nu o forma de viata robotica. Dupa o vreme, George observa ca Boltzmann ii imita gesturile! Era un sentiment ciudat, ca si cum ar fi avut o oglinda-robot. 

Asa s-au scurs mai multe zile — cel putin asta presupunea George. Nu stia cat timp trecuse, de fapt, cand o alta voce cunoscuta se auzi tocmai de pe Pamant.

— George! striga, vocea. George! 

Era prietena lui cea mai buna, Annie. Dupa ce George si Annie calatorisera pe luna inghetata Europa ca sa-l invinga pe cel mai ticalos om din lume, pe Alioth Merak, se intorsesera pe Pamant la timp pentru a salva niste copii prinsi in nava Artemis, care stationa pe platforma de lansare. Merak avusese de gand sa-i izoleze pe cei mai destepti copii de pe planeta si sa-i trimita intr-o misiune spatiala secreta, pentru a gasi viata in alte sisteme solare, in locul lui. Dar George si Annie au intervenit la timp si i-au salvat, insa l-au atomizat din greseala pe Merak in timpul unei teleportari cuantice."