Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei
Ghid de admisibilitate la Curtea Constitutionala a Romaniei
In sistemul juridic romanesc, Curtea Constitutionala este „garantul suprematiei Constitutiei” sau, cum adesea se spune in spatiul public, este „ultimul bastion al statului de drept”. Un bastion tot mai incercat, dupa cum o arata statisticile privind numarul crescut al deciziilor pronuntate in ultimii ani. Dintre toate solutiile de respingere a sesizarilor, un procent insemnat il constituie cele de respingere pe considerente de inadmisibilitate, ceea ce a reprezentat pentru autori un motiv suficient de important pentru realizarea acestui ghid, conceput ca un instrument de orientare, cu precadere pentru practicienii dreptului, in vederea formularii sesizarilor adresate Curtii Constitutionale.
Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, precum si pe experientele acumulate in activitatea de infaptuire a justitiei constitutionale, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi toate temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii legilor, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.
Al doilea argument care sta la baza acestui demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care precede examinarea de catre Plen, respectiv inregistrarea dosarului, solicitarea punctelor de vedere de la autoritatile prevazute de lege, acordarea termenului de judecata, citarea si dezbaterea in sedinta publica (in cazul atributiilor pentru care legea prevede judecarea cu citarea partilor), chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta.
Or, autorii au alcatuit acest ghid de admisibilitate si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.
Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, precum si pe experientele acumulate in activitatea de infaptuire a justitiei constitutionale, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi toate temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii legilor, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.
Al doilea argument care sta la baza acestui demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care precede examinarea de catre Plen, respectiv inregistrarea dosarului, solicitarea punctelor de vedere de la autoritatile prevazute de lege, acordarea termenului de judecata, citarea si dezbaterea in sedinta publica (in cazul atributiilor pentru care legea prevede judecarea cu citarea partilor), chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta.
Or, autorii au alcatuit acest ghid de admisibilitate si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.
Fragment din volum:
„4. Conditii de admisibilitate care vizeaza CADRUL PROCESUAL/CONDITII PROCEDURALE SPECIFICE unor atributii ale Curtii Constitutionale
4.1. Consideratii generale
Am grupat sub acest titlu conditii de admisibilitate care se refera la legalitatea sesizarii, distinct de problematica obiectului, a subiectilor si a obligatiei de a motiva sesizarile adresate Curtii Constitutionale. Acestea vizeaza tot cadrul procesual specific exercitarii atributiilor Curtii Constitutionale, in mod corespunzator unor particularitati pe care le prezinta unele dintre aceste atributii, in special solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
4.2. Exceptiile de neconstitutionalitate pot fi ridicate numai in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial
Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 11/1995 privind intelesul notiunii de „instanta judecatoreasca" in cadrul controlului de constitutionalitate pe cale de exceptie, Curtea Constitutionala a statuat ca instantele judecatoresti sunt cele astfel denumite de Constitutie. Curtea a retinut ca Legea fundamentala „stabileste in art. 144 lit. c) atributia Curtii Constitutionale de a hotari asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. In aplicarea acestei dispozitii constitutionale, art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se refera, de asemenea, in mod expres, la exceptiile ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor, stabilind conditiile in care Curtea poate fi sesizata. Astfel, la alin. (4) al art. 23 se prevede ca «Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere». Faptul ca in acest alineat legea se refera numai la instanta nu poate duce la concluzia ca se are in vedere orice organ de jurisdictie, deoarece art. 23 trebuie interpretat sistematic si, din moment ce in alin. (1) al acestuia, in concordanta cu art. 144 lit. c) din Constitutie, se arata despre care instante este vorba, din motive de redactare, in alineatele urmatoare [(2), (4), (5), (6)], nu mai este necesar sa fie circumstantiate."
Descrierea produsului
In sistemul juridic romanesc, Curtea Constitutionala este „garantul suprematiei Constitutiei” sau, cum adesea se spune in spatiul public, este „ultimul bastion al statului de drept”. Un bastion tot mai incercat, dupa cum o arata statisticile privind numarul crescut al deciziilor pronuntate in ultimii ani. Dintre toate solutiile de respingere a sesizarilor, un procent insemnat il constituie cele de respingere pe considerente de inadmisibilitate, ceea ce a reprezentat pentru autori un motiv suficient de important pentru realizarea acestui ghid, conceput ca un instrument de orientare, cu precadere pentru practicienii dreptului, in vederea formularii sesizarilor adresate Curtii Constitutionale.
Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, precum si pe experientele acumulate in activitatea de infaptuire a justitiei constitutionale, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi toate temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii legilor, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.
Al doilea argument care sta la baza acestui demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care precede examinarea de catre Plen, respectiv inregistrarea dosarului, solicitarea punctelor de vedere de la autoritatile prevazute de lege, acordarea termenului de judecata, citarea si dezbaterea in sedinta publica (in cazul atributiilor pentru care legea prevede judecarea cu citarea partilor), chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta.
Or, autorii au alcatuit acest ghid de admisibilitate si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.
Bazandu-se pe argumente extrase din jurisprudenta Curtii, precum si pe experientele acumulate in activitatea de infaptuire a justitiei constitutionale, autorii au structurat cauzele de inadmisibilitate pe doua coordonate principale – legalitatea sesizarii si competenta Curtii –, identificand apoi toate temeiurile legale care impiedica declansarea sau extinderea procedurii de control al constitutionalitatii legilor, respectiv examinarea pe fond a cererilor, indiferent de atributia la care ele se refera.
Al doilea argument care sta la baza acestui demers are in vedere si degrevarea activitatii Curtii Constitutionale. Dupa cum se stie, in sistemul romanesc nu exista un filtru prealabil de verificare a admisibilitatii si orice sesizare a instantei de contencios constitutional declanseaza intreaga procedura (complicata si cronofaga) care precede examinarea de catre Plen, respectiv inregistrarea dosarului, solicitarea punctelor de vedere de la autoritatile prevazute de lege, acordarea termenului de judecata, citarea si dezbaterea in sedinta publica (in cazul atributiilor pentru care legea prevede judecarea cu citarea partilor), chiar si atunci cand inadmisibilitatea este evidenta.
Or, autorii au alcatuit acest ghid de admisibilitate si cu speranta ca o mai buna cunoastere si aplicarea corecta de catre avocati, instante de judecata si de catre toti subiectii de drept a normelor constitutionale si legale de referinta, astfel cum se reflecta si in deciziile Curtii, vor conduce in timp la reducerea numarului de sesizari, slujind, in cele din urma, calitatii si bunei administrari a justitiei constitutionale.
Fragment din volum:
„4. Conditii de admisibilitate care vizeaza CADRUL PROCESUAL/CONDITII PROCEDURALE SPECIFICE unor atributii ale Curtii Constitutionale
4.1. Consideratii generale
Am grupat sub acest titlu conditii de admisibilitate care se refera la legalitatea sesizarii, distinct de problematica obiectului, a subiectilor si a obligatiei de a motiva sesizarile adresate Curtii Constitutionale. Acestea vizeaza tot cadrul procesual specific exercitarii atributiilor Curtii Constitutionale, in mod corespunzator unor particularitati pe care le prezinta unele dintre aceste atributii, in special solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
4.2. Exceptiile de neconstitutionalitate pot fi ridicate numai in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial
Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 11/1995 privind intelesul notiunii de „instanta judecatoreasca" in cadrul controlului de constitutionalitate pe cale de exceptie, Curtea Constitutionala a statuat ca instantele judecatoresti sunt cele astfel denumite de Constitutie. Curtea a retinut ca Legea fundamentala „stabileste in art. 144 lit. c) atributia Curtii Constitutionale de a hotari asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. In aplicarea acestei dispozitii constitutionale, art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se refera, de asemenea, in mod expres, la exceptiile ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor, stabilind conditiile in care Curtea poate fi sesizata. Astfel, la alin. (4) al art. 23 se prevede ca «Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere». Faptul ca in acest alineat legea se refera numai la instanta nu poate duce la concluzia ca se are in vedere orice organ de jurisdictie, deoarece art. 23 trebuie interpretat sistematic si, din moment ce in alin. (1) al acestuia, in concordanta cu art. 144 lit. c) din Constitutie, se arata despre care instante este vorba, din motive de redactare, in alineatele urmatoare [(2), (4), (5), (6)], nu mai este necesar sa fie circumstantiate."
Detaliile produsului
- Categoria: Carte Juridica
- Autor: Marieta Safta, Tudorel Toader
- Editura: HAMANGIU
- An aparitie: 2016 Afiseaza mai mult
De pe acelasi raft
-
PRP: 89.00 Lei
75.65 Lei
75.65 Lei89.00 Lei
-
PRP: 369.00 Lei
313.65 Lei
313.65 Lei369.00 Lei
-
Price
55.00 Lei
55.00 Lei
-
Price
119.99 Lei
119.99 Lei
-
Price
150.00 Lei
150.00 Lei
-
Price
80.00 Lei
80.00 Lei
-
PRP: 139.00 Lei
118.15 Lei
118.15 Lei139.00 Lei
-
PRP: 39.00 Lei
33.15 Lei
33.15 Lei39.00 Lei
-
Price
50.00 Lei
50.00 Lei
-
PRP: 89.00 Lei
75.65 Lei
75.65 Lei89.00 Lei
-
Price
70.00 Lei
70.00 Lei
-
PRP: 60.00 Lei
51.00 Lei
51.00 Lei60.00 Lei
-
PRP: 100.00 Lei
85.00 Lei
85.00 Lei100.00 Lei
-
Price
149.00 Lei
149.00 Lei
-
PRP: 95.00 Lei
80.75 Lei
80.75 Lei95.00 Lei
-
PRP: 24.00 Lei
20.40 Lei
20.40 Lei24.00 Lei
-
PRP: 139.00 Lei
118.15 Lei
118.15 Lei139.00 Lei
-
PRP: 990.00 Lei
841.50 Lei
841.50 Lei990.00 Lei
De acelasi autor
-
Price
80.00 Lei
80.00 Lei
-
PRP: 35.00 Lei
29.75 Lei
29.75 Lei35.00 Lei
-
Price
50.00 Lei
50.00 Lei
-
Price
58.00 Lei
58.00 Lei
