Eliade este pretutindeni bantuit de grandomania intelectuala. In nici o carte aceasta nu reuseste sa depaseasca complexul de superioritate a geniului masculin care mereu simte amenintarea dezintegrarii din cauza eternului feminin. Misoginismul sau preconceput ii condamna eroii la o inteligenta stearpa, care nu se poate depasi, fructifica, accede la idei in detrimentul consideratiilor colocviale, anoste pana la banalitate. Huliganii nu sunt nici pe departe adevarati huligani ai spiritului, acestia nu reusesc nicidecum sa acceada prin sine, sa iasa din mocirla psihologiei si a sufletului. Geniul supureaza de maladii care nu se pot curma. Intr-un final, cerebralitatea nu ii face pe oameni mai putin monstri decat sunt.