In ajunul Craciunului, Anna Brennan, o fetita de trei ani, dispare din biserica, in timpul slujbei. Se presupune ca a fost rapita si ucisa. Dupa douazeci si unu de ani, o descoperire intamplatoare da tuturor speranta ca poate copila a supravietuit. Tanarul detectiv Greg Raine incepe sa o caute cu disperare, dar cautarea lui il duce intr-o lume intunecata de cripte si tuneluri secrete, in care trebuie sa infrunte politia secreta, calugarite inspaimantatoare si neasteptate personaje dezaxate.
Fragment din roman:
„Crengile refuzau sa ii dea drumul. De fiecare data cand incerca sa scape, stransoarea devenea tot mai puternica. In cele din urma, renunta la lupta si le lasa sa i se agate de corpul cuprins de tremur. Trebuia sa stea la pamant nemiscat, cu capul in jos, si sa ramana ascuns in tufisuri. Insa florile mari si roz il faceau sa verse - curgea din ele un fel de polen lipicios care se intindea pe Mica Sirena de pe pijamalele lui, ca intr-un film de groaza.
Nu indraznea sa se miste pentru ca barbatul cu cutitul era inca acolo, de garda in jurul tufisurilor, iar lama stralucea parca si mai tare in lumina subtiratica a lunii. La cel mai mic sunet, se repezea inspre tufisuri, ciopartindu-le salbatic. Greg se dadu inapoi foarte incet, sperand sa gaseasca o poarta in spate. In schimb, atinse cu varfurile degetelor de la picioare un gard de uluci. Se afla chiar langa gard, dar era prins ca intr-o capcana intre tufisuri si ulucile acestuia; scaparea era imposibila.
Barbatul se aseza in genunchi si incepu sa scornumeasca in frunzis la lumina lanternei.
O lumina alba exploda chiar in fata lui Greg. Crengile si ramurelele aratau ca niste oase negre intr-o radiografie.
Greg se aseza pe burta, pana atinse pamantul cu obrazul. Simtea lumina lanternei indreptata spre el, plimbandu-i-se peste pijamale. Inima ii batea atat tare, ca umerii se zdruncinau si ei in acest ritm al terorii. Era sigur ca barbatul o sa-l vada sau, daca nu, o sa-l dea de gol tremuratul movilitei pe care o facea pamantul ce-l acoperea.
Dar lumina nu zabovi asupra lui. Umbra se indeparta, lipaind pe pamantul moale.
Greg se simti atat de usurat, ca ar fi vrut sa planga in hohote. Dar stia ca trebuie sa ramana in tacere deplina. A pastra linistea era echivalent cu a reusi sa supravietuiesti."