Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Insuportabila usuratate a fiintei

Insuportabila usuratate a fiintei - Milan Kundera
Rasfoieste

Insuportabila usuratate a fiintei

Daca eterna revenire este povara cea mai grea, atunci, vietile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aparea in toata splendoarea usuratatii lor. Dar este, intr-adevar, greutatea cumplita si usuratatea frumoasa? Povara cea mai grea ne striveste, ne face sa ne incovoiem sub ea, ne lipeste de pamant. Dar, in poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreste sa fie impovarata de greutatea trupului barbatesc. Asadar, cea mai grea povara este, in acelasi timp, imaginea celei mai intense impliniri vitale. Cu cat mai grea e povara, cu atat mai apropiata de pamant e viata noastra, si cu atat e mai reala si mai adevarata. In schimb, absenta totala a poverii face ca fiinta umana sa devina mai usoara ca aerul, sa zboare spre inaltimi, sa se indeparteze de pamant, de fiinta terestra, sa fie doar pe jumatate reala, iar miscarile sale sa fie deopotriva libere si nesemnificative.
Si-atunci, ce sa alegem? Greutatea sau usuratatea? - Milan Kundera

Traducere de Jean Grosu
Citeste mai mult

-5%

PRP: 39.00 Lei

!

Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.

37.05Lei

37.05Lei

39.00 Lei

Primesti 37 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Plaseaza rapid comanda

Important icon msg

Completeaza mai jos numarul tau de telefon

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare.

Descrierea produsului

Daca eterna revenire este povara cea mai grea, atunci, vietile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aparea in toata splendoarea usuratatii lor. Dar este, intr-adevar, greutatea cumplita si usuratatea frumoasa? Povara cea mai grea ne striveste, ne face sa ne incovoiem sub ea, ne lipeste de pamant. Dar, in poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreste sa fie impovarata de greutatea trupului barbatesc. Asadar, cea mai grea povara este, in acelasi timp, imaginea celei mai intense impliniri vitale. Cu cat mai grea e povara, cu atat mai apropiata de pamant e viata noastra, si cu atat e mai reala si mai adevarata. In schimb, absenta totala a poverii face ca fiinta umana sa devina mai usoara ca aerul, sa zboare spre inaltimi, sa se indeparteze de pamant, de fiinta terestra, sa fie doar pe jumatate reala, iar miscarile sale sa fie deopotriva libere si nesemnificative.
Si-atunci, ce sa alegem? Greutatea sau usuratatea? - Milan Kundera

Traducere de Jean Grosu
Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Rating general al produsului

5 stele
3
4 stele
3
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

Cititorul c4208a 06/01/2021 19:49
green icon awesome check Achizitie verificata
Milan Kundera descrie insuportabila usuratate a fiintei exact asa cum o intalnim in lumea reala.
Exact asa cum o traim in fiecare zi.
Greutatea poverii apropie viata umana de pamant si o transforma intr-o experienta unica, adevarata, iar absenta poverii usureaza fiinta si o elibereaza.
Romanul lui Kundera este o provocare de a raspunde unei intrebari apasatoare: sa alegem greutatea sau usuratatea?
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Silvia_C 16/12/2020 17:23
green icon awesome check Achizitie verificata
Narațiunea și personajele create de autor sunt pretexte pentru o analiză detaliată a fiecărui lucru, replică, acțiune care, indiferent cât de banale ar fi, conduc, pe un fir de logică ingenioasă, la adevărate pledoarii, susținute de concluzii puternic statornicite. Praga anului 1968 și după acest an constituie cadrul ce-și oferă disponibilitatea pentru transmiterea mesajului. Esența scrierii este reflectată în titlul care pune în balanță alegerea între greu, ca împlinire vitală, și ușurătatea ființei, în sensul lipsei oricărei poveri: ”Dacă eterna revenire este povara cea mai grea, atunci viețile noastre, proiectate pe acest fundal, pot apărea în toată splendoarea ușurătății lor.”
Aparent, analiza merge prea în profunzime, ajungând, prin insistență, la absurdul teoriei nimicului. Senzația de complicare inutilă, de gânduri care se întortochează în jurul simplității determină, de fapt, ”ușurătatea ființei”. Acțiunile și deciziile noastre nu sunt scuzabile prin faptul că suntem trecători prin viață, ”ușor”sau ”greu” fiind doar alternative ale perspectivei, căci ”în față se află minciuna inteligibilă, iar în spate transpare adevărul neinteligibil”.
Cartea stârnește curiozitatea urmăririi sensului deducțiilor în cadrul unui mod de gândire fantezist și insistent. Este o ”aiureală”, dar o aiureală frumoasă, cu profunzimi simbolice.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Simona66 27/08/2020 20:24
Romanul Insuportabila usuratate a fiintei a lui Milan Kunder mi-a amintit (ca si Gluma, de altfel) de Preda caci, la fel ca-n Cel mai iubit dintre paminteni, viata personala a eroilor este modelata si adesea mutilata de evenimentele politice. Daca Preda isi incepea romanul cu o meditatie asupra mortii, Kundera pleaca de la mitul eternei reintoarceri al lui Nietzsche pentru a demonstra aparentul paradox al titlului: efemeritatea conditiei umane nu este o scuza pentru faptele individului, in contextul in care universul nu e alcatuit din contrariile proferate de Parmenide si chiar daca actiunile noastre par sortite uitarii pentru ca sint irepetabile, arta le transforma in acte repetabile. De la aceasta premisa pleaca povestea lui Tomas, medic chirurg si a Terezei, fotograf, prinsi in viltoarea invaziei sovietice din 1968, dupa "primavara de la Praga". Ca si Petrini, Tomas isi pierde slujba si va ajunge la munca de jos, ca si la Petrini, viata lui este modelata de femeile cu care intra in contact, ca si Petrini, lupta pina la capat si nu se lasa strivit de sistem. Premisa filosofica de care vorbeam nu e insa decit un pretext, asa cum istoria Cehoslovaciei nu e decit un fundal pe care se tese povestea de dragoste, imperfecta si induiosatoare, a doua fiinte doar aparent diferite, ale caror gesturi sint banale, superficiale "usoare" si in acelasi timp profunde, semnificative, "grele". Romanul nareaza evenimentele din unghiuri alternative, reanalizind din punctul de vedere al unui personaj sau al altuia (pentru a sublinia efectul diferit pe care un eveniment sau un gest il are asupra fiecaruia dintre ele) si incheind nu intimplator, cu moartea ciinelui cuplului, Karenin, care a fost cu ei de-a lungul celor zece ani petrecuti impreuna. "Surisul lui Karenin", titlul ultimei parti a romanului, aduce un ultim argument in favoarea importantei lucrurilor mici si a fapturilor "usoare", aparent nesemnificative, dar a caror disparitie este nu mai putin "insuportabila".
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Lau34 26/06/2020 17:47
Cum e cu putinta ca o persoana cu o parere atat de jalnica despre altii sa depinde in asemenea masura de judecata acestora? Desigur, era vorba atunci de un Es muss sein! Exterior, impus de conventiile sociale, in timp ce Es muss sein!-ul dragostei sale pentru medicina izvora dintr-o necesitate launtrica. Imperativul launtric e mult mai puternic... Romanul nu-I o confesiune a autorului, ci o explorare a ceea ce reprezinta existenta umana in capcana devenita lume. Viata omului nu are loc decat o singura data, si noi nu putem verifica niciodata care e ideea buna si care a fost ideea rea, caci, in toate situatiile nu putem decide decat o singura data. Nu ne este harazita o a doua, o a treia, o a patra viata, ca sa putem compara diferitele decizii. Chiar la inceputul Geneze sta scris ca d-zeu l-a creat pe om ca sa-I incredinteze stapanirea asupra pasarilor, a pestilor si a vitelor. Fireste, Geneza a fst alcatuita de un om, nicidecum de un cal. Dar nu exista nicio certitudine ca d-zeu I-a incredintat, intr-adevar, omului domnia asupra celorlalte vietuitoare. E mult mai probabil ca omul l-a inventat pe D-zeu pt a sanctifica puterea pe care a uzurpat-o de la vaca si cal. Da, dreptul de a ucide un cerb sau o vaca este singurul lucru asupra caruia intreaga umanitate se declara frateste de acord, chiar si in decursul celor mai sangeroase razboaie. Acest drept ni se pare cat se poate de firesc, intrucat in varful ierarhiei ne situam noi. Ar fi insa de ajuns ca in acest joc sa se amestece si un al treilea, ca de pilda un vizitator de pe o alta planeta caruia D-zeu sa-I fis pus: Tu vei stapani peste toate creaturile... si intreaga evidenta a Genezei ar fi pusa pe loc sub semnul intrebarii. Omul, inhamat la o caruta de un martian, eventual pus la frigare de un locuitor al Caii Lacteem, si-ar aduce poate aminte in clipa aceea de cotletul de vitel pe care avea obiceiul sa-l taie in farfuria sa si-I va prezenta vacii (prea tarziu) scuzele sale. Nu e niciun merit sa te porti frumos cu semenii tai. Tereza e nevoita sa fie cuviincioasa cu ceilalti sateni, altminteri n-ar putea sa traiasca aici. Ba chiar si fata de Tomas e obligata sa se comporte ca o sotie iubitoare, fiindca ea are nevoie de el. Nu vom reusi niciodata sa determinam, cu certitudine, in ce masura relatiile noastre cu alti oameni sunt rezultatul sentimentelor noastre, al dragostei sau ne-dragostei noastre, al bunavointei sau urii npoastre, si in ce masura acestea sunt conditionate, dinainte, de raportul de forta dintre noi si altii. Adevarata bunatate a omului nu se poate manifesta in toata puritatea si in deplina libertate, decat fata de cei care nu reprezinta nicio forta. Adevaratul test moral al umanitatii, cel mai radical, care se situeaza la un nivel atat de adanc, incat scapa privirii noastre, sunt relatiile sale cu cei care se afla la cheremul ei: animalele. Aici s-a produs dezastrul fundamental al omului, atat de fundamental incat tocmai de aici decurg toate celelalte. ...Nietzsche iesind dintr-un hotel, la Torino. Zareste inaintea lui un cal pe care birjarul il gratuleaza biciuindu-l de zor. Nietzsche se apropie de cal, ii cuprinde grumazul in bratele sale si izbucneste in hohote de plans. Asta se petrecea in anul 1889, cand Nietzsche se indepartase, si el, de oameni. Altfel spus: era exact momentul cand se declansale maladia sa psihica...Nietzsche venise sa-I ceara iertare calului pentru Descartes. Nebunia lui, cu alte cuvinte, divortul de umanitate, incepe in clipa in care plange de mila calului...Amandoi (Nietzsche si Tereza) se abat din drumul pe care omenirea, domnul si stapanul naturii, isi vede mai departe de marsul ei neobosit. Daca ar fi fost o fiinta umana in loc de a fi un caine, Karenin I-ar fi spus, fara doar si poate, de multa vreme Terezei: Nu te supara, dar pe mine nu ma amuza sa duc in fiecare zi un corn in gura. N-ai putea gasi pentru mine ceva mai nou? In aceasta fraza rezida condamnarea totala a omului. Timpul uman nu se invarteste in cerc, ci avanseaza in linie dreapta. Acesta-I motivul pentru care omul nu poate fi fericit, caci fericirea e nazuinta spre repetare.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
severgulea 26/05/2020 18:00
Kundera a reusit sa imagineze una dintre cele mai celebre povesti de dragoste din a doua jumatate a secolului al XX-lea, o poveste, in acelasi timp despre fragilitatea conditiei umane, in care tonurile ironice si ludice se impletesc cu tragediile istoriei. Caracterul memorabil al povestii dintre Tomas si Tereza este dat, pe de o parte, tocmai de incompatibilitatea aparenta a acestor personaje. Povestea lor iti starneste, pe parcursul naratiunii sentimente de ambivalenta atata timp cat cei doi raman legati prin fire uneori invizibile desi Tomas pare sa fie un adorator al genului feminin incapabil de fidelitate (un colectionar neobosit), in vreme ce Tereza se simte fundamental atasata de Tomas, mai ales ca acesta este primul si singurul barbat care ii reda demnitatea trupeasca. Toata povestea se consuma pe fondul dezghetului cehoslovac, la finalul anilor 60, in urma carora vor bantui mai apoi masurile dure ale contramasurilor comuniste. Fara sa ne arunce intr-un abis tragic, Kundera ne aminteste insa, prin neobosita poveste dintre Tereza si Tomas (dar si prin alte povesti) faptul ca dragostea umana se fundamenteaza pe o suma de intamplari, ca toate existentele noastre, oricat de zbuciumate ar fi pastreaza o nota mai putin tragica, atata timp cat ele nu sunt supuse poverii eternei reintoarceri (nu suntem impovarati sa ne traim din nou, la infinit, prin repetitie viata pe care am avut-o). Fiecare destin e unic, irepetabil si nu avem un alt standard la care sa ne raportam alegerile decat acela al alegerilor pe care le facem. In acest sens suntem atinsi de o insuportabila usuratate a fiintei.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Mezdrea Adriana 01/04/2020 13:23
green icon awesome check Achizitie verificata
Milan Kundera reușește să ne surprindă cu poveste de dragoste ce spune ceva și despre noi .
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments

6 din 6 de rezultate

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one