Al treilea volum din aceasta serie se axeaza pe a doua figura legendara a poporului nostru si lupta sa pentru unitate nationala – Mihai Voda Viteazul. In acest volum sunt prezentate evenimente istorice corespunzand perioadei secolelor XIII- XVIII ( a cristalizarii unificarii tarilor romane Valahia si Moldova) pana la inceperea epocii moderne din istoria noastra, respectiv anul 1821. Citind acest volum veti descoperi lucruri interesante care s-au produs altfel decat sunt prezentate in istoriile noastre mai recente… Si veti afla si de ce! Desi acopera o perioada relativ scurta, 1821-1940, Volumul IV “Intalniri cu istoria noastra” abunda in evenimente dragi poporului roman, si anume: realizarea Micii Uniri, la 1859 si 1862; a declararii si obtinerii Independentei absolute, obtinuta cu armele in mana si cu jertfe umane, la 1877-1878. Apoi este vorba despre afirmarea Romaniei Mari urmare a infaptuirii in decembrie 1918 a Marii Uniri. Este prezentata in ultima parte evolutia deosebita a perioadei interbelice, 1920-1939, cu realizarile ei de exceptie, atat in plan economic, dar mai ales cultural-artistic. Volumul acesta contine si cateva anexe incitante despre printesa si regina Maria a Romaniei – un personaj captivant care a contribuit cu personalitatea ei puternica sa umple de sperante pe romani in timpul Primului Razboi Mondial si sa puna Romania atat pe harta Europei, dar si in contextul continentului nord american.

Fragment:

" 27. MIHAI VITEAZUL SI UNIREA CELOR TREI TARI ROMANE (MAI 1600)

In Moldova, boierii erau nemultumiti de leremia MovI pus de poloni, propunandu-i lui Mihai sa vina s tronui Moldovei, ori el, ori un fiu al sau. in mai 16 Mihai Viteazul a cucerit Moldova fara lupte, exceptie facand cetat Hotin, care era aparata de poloni. Boierii l-au propus ca domn fiul sau, Nicolae Patrascu, insa Mihai nu a fost de acord, acesta fil loctiitorul sau in Tara Romaneasca. Mihai a convocat Sfatul Boierli si a cerut numirea sa ca domnitor, care a survenit la 27 mai 16 cand la lasi, vazand ca cele trei tari romanesti se aflau sub accia sceptru, a facut urmatoarea afirmatie: „lo, Mihai Voievod, din ml lui Dumnezeu, domn al tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Moldovei", titlu mentionat si in primul hrisov dat In acea callte afirmatie prin care realiza uriasul succes obtinut, dar care fac necesara recucerirea si a independentei depline a celor Principate romane fata de Imperiul Otoman, reunirea intr-un sin stat al tuturor romanilor din provinciile locuite, asa cum fuses4 anterior atat sub regii daci Burebista si Decebal, dar si sub imparatul geto-dac al romanilor, Regallianus, fiind un proiect maret, dar durata. Refacerea Daciei la anul 1600 a reprezentat o reall exprimata de romanii de pretutindeni si nicidecum, asa cum pretins, aventura unui cuceritor tentat de indemnurile u reprezentanti ai timpurilor, de a reinvia Imperiul Bizantin. Reuil chiar vremelnica a lui Mihai Viteazul, a fost vazuta foarte nefavor de imperiul Habsburgic, ceea ce a dovedit clar ca poporul rorn asa cum reusisera si strannosii sai anterior, reprezenta o forta c s-a opus dictaturii marilor imperii. Dorinta sincera a lui Mihai Viteazul pentru realizarea si nnentinerea unei reale Uniri a romanilor k evidentiat cel mai vizibil prin initiativele lui in Transilvania, unde Introdus limba romana in cancelaria principatului, a luat masuri imbunatatire a situatiei economice si sociale a taranilor si picotifor, a intemeiat mitropolia ortodoxa in cadrul manastirii de la Alba lulia, ridicata in anul 1597. O recunoastere a refacerii unitatii politice a Principatelor romane prin reunirea din anul 1600 realizata dr Mihai Viteazul a fost exprimata cel mai clar de catre istoricul IlIchard Knoles atunci cand mentiona: ,,Transilvania, tara Romaneasca si Moldova au fost acum (sub Mihai Viteazul) unite inca o drita". lar istoricul J. A. Valiant sublinia: „Stapanind cele trei Princi-pate, Mihai era destul de dotat cu acel geniu civilizator care stia sa pastreze posesiunile pentru a constitui un regat, vechea Dacie Aceeasi idee a fost exprimata si de istoricul orintalist francez lucien de Sosny, care mentiona ca Mihai „reuseste sa recucereasca sub sceptrul sau toate populatille din vechea Dacie si sa domneasca priste Valahia, Moldova si Transilvania". inainte de plecare spre tiiinsilvania, Mihail-a lasat la conducerea Moldovei pe Marcu Voda, nepot al sau care urma sa fie ajutat de unul din fratii Buzesti si ilv un grup de clerici condusi de mitropolitul Dionisie al IVIoldovei.
La intoarcerea lui Mihai in Transilvania, acesta a gasit iitspunsul habsburgilor la scrisoarea prin care imparatul Rudolf era Instiintat ca devenise stapan si peste Moldova. Trecand cu usurinta ovste promisiunile facute de Mihai de a face cele mai sincere eforturi conduce cu credinta toate cele trei tari romanesti, imparatui Rudolf i-a cerutTn mod expres sa ii predea Transilvania, propunandu-i titlul de loctiitor al sau in Transilvania. De asemenea, imparatul ii cerea sa lupte in continuare pentru apararea voievodatului de turci, ratragandu-se de urgenta in jara Romaneasca ca sa apere Dunarea. in poralel, habsburgii au trimis in Ardeal o armata condusa de generalul filivorghe Basta, pentru a ocupa provincia in cazul unei revolte, ceea v nu era deloc o problema, nobilii unguri si secui asteptand doar semnalul pentru a trada."