Cartea lui Richard Tames incearca sa explice adevarul acestor asertiuni, facind un istoric amanuntit al Japoniei din anul 500 (Mituri si mistere), trecand prin „Umbrele chineze“, „Shoguni si samurai“, pina la „Internationalism si identitate“. Un capitol este consacrat limbii si numelor japoneze, apoi budismului, sarbatorilor nationale si festivitatilor locale, mincarurilor si bauturilor, urmind apoi cronologia evenimentelor majore, regiunile Japoniei.

    O lectura deosebit de interesanta pentru cititorii romani dornici sa cunoasca particularitatile istoriei, civilizatiei, culturii si traditiilor acestui popor extraordinar.

 

    „„Civilizatie si iluminism" 

 

    Confirmarea oficiala a adoptarii obiceiurilor vestice dateaza de prin 1870. In 1871, autoritatile municipale au condamnat afisarea publica a goliciunii din respect pentru notiunea de modestie a vesticilor. Curtea imperiala a renuntat la matasurile traditionale in favoarea serjului si a galoanelor de aur pe care le foloseau monarhii europeni. Timp de secole, femeile respectabile din Japonia si-au ras sprincenele si si-au innegrit dintii cu un amestec de otet si pilitura de fier. In 1873, imparateasa a aparut in public afisindu-si propriile-i sprincene si cu dintii albi. Nebunia atingerii starii de bummei kaika (civilizatie si iluminism) a ajuns la maximum in 1880. Cei care au tinut cu tot dinadinsul sa se inscrie in aceste elemente de civilizatie au inceput sa consume mai mult lactate si carne de vita, cu toate ca aceasta din urma era denumita carne de „balena de munte". In 1883, guvernul a deschis Rokumeikan (Pavilionul in care se aude strigatul caprioarei), o cladire in stil european unde oficialii si cei care sprijineau regimul Meiji puteau sa se intilneasca cu diplomatii din Vest si cu alti vizitatori, pentru a se bucura de salile de dans, recitalurile muzicale, biliardul si bazarurile deschise in scopuri caritabile. Un cod penal alcatuit in stil vestic pe baza celui francez a fost adoptat in 1883, in 1884 un almanah al aristocratiei in stil european, iar in 1885 s-a infiintat Cabinetul guvernului. O alarmanta agitatie pentru „drepturile populare" a inceput sub conducerea lui Itagaki Taisuke (1837-1919), fondatorul Partidului Liberal, si a lui Okuma Shigenobu (1838-1922) creatorul Partidului Progresist si intemeietorul a ceea ce a devenit apoi Universitatea Waseda. Ambii aureusit sa supravietuiasca unor incercari de asasinat si sa faca parte din primul guvern in care Okuma a fost prim-ministru, iar Itaki ministru de Interne."