Premiul Nobel pentru Literatura 1998

Lucarna este un roman de atmosfera, in care personajele sunt lasate sa respire, sa-si exprime nemultumirile, sa evolueze ca intr-o piesa de teatru pe un fundal urmarit detaliu cu detaliu. Fara sa faca lucruri extraordinare, fara sa intreprinda actiuni care sa schimbe soarta lumii, fiecare dintre actorii care populeaza romanul este, la randul sau, un personaj „principal“: cizmarul Silvestre, cu neasteptata lui alura de Don Quijote, tanara Isaura, cu frustrarile care pot fi puse in mintea fiecaruia dintre noi, trecute zilnic intr-un jurnal salvator, sau timida Justina, a carei lume se invarte in jurul apucaturilor unui sot capricios. Naratorul urmareste cu discretie, precum un zeu bland, sarind de la o casa la alta, de la un personaj la altul, o lume condusa de frustrari mari si aspiratii mici, de nostalgia pentru vremurile ce pareau candva mai fericite.