Lumina dintre oceane - Editie limitata

Dragostea cere totul
Acum si pe marile ecrane

Devenita bestseller, Lumina dintre oceane a fost desemnata cea mai buna carte a lunii august 2012 de Amazon.com, unanim considerata un debut spectaculos al scriitoarei de origine australiana M.L. Stedman.

Dupa patru ani de cosmar petrecuti pe fronturile Primului Razboi Mondial, Tom Sherbourne se intoarce in tara natala, Australia, angajindu-se paznic de far pe Ianus Rock, o insula aflata la distanta de o jumatate de zi de coasta. Izolati de restul lumii, Tom si frumoasa lui sotie, Isabel, incearca zadarnic sa devina parinti. Cind orice speranta parea pierduta, pe tarm esueaza o barca ducind un cadavru si un nou-nascut. Incalcindu-si principiile, Tom si Isabel decid sa pastreze copilul, considerindu-l un dar de la Dumnezeu. Dupa doi ani, cind se intorc pe continent, descopera ca hotarirea luata le-a schimbat iremediabil destinele.

„Iata un roman in care salvarea unui personaj aduce cu sine pierderea tragica a altuia, desi noi, cititorii, am vrea cu disperare sa nu moara nimeni. Lectura romanului Lumina dintre oceane este o experienta halucinanta, dramatica.” (Monica Ali)

„O minunata poveste a iubirii si a pierderii, a dreptatii si a raului, a ceea ce oricare dintre noi ar face pentru cel iubit.” (The Boston Globe)

„Descrierile labirintice ale salbaticei coaste a Australiei sint fascinante, cum fascinanta este si usurinta cu care scriitoarea stapineste vechile povesti ale locului. Pe masura ce cuplul de la far este atras in imprejurari din ce in ce mai tragice, cele doua stranii destine devin cumva apropiate, familiare.” (The New Yorker)

Traducere din limba engleza si note de Anca-Gabriela Sirbu
Fragment din roman:

"Cand Isabel isi vede de treburile gospodariei - vesnic in miscare, vesnic ocupata - simte prezenta lui Lucy aproape fizic, ca si cum fetita ar fi legata de ea printr-un fir invizibil de dragoste. Nu se supara niciodata - are cu ea o rabdare nesfirsita. and scapa mincarea pe jos, cind lasa urme murdare pe pereti, nu o cearta niciodata, nu se uita urit la ea. Daca fetita se trezeste si plinge noaptea, o linisteste cu blindete si dragoste. Accepta darul pe care i l-a facut viata. Accepta si greutatile.
Dupa-amiaza, cind copila doarme, Isabel se duce la cele trei cruci facute din bete. Aici este biserica ei, tarimul ei sfint si aici se roaga sa fie calauzita si sa fie o mama buna. Oarecum abstract, se roaga si pentru Hannah Roennfeldt. Nu este treaba ei sa puna la indoiala felul in care s-au intimplat lucrurile. Aici, pe insula, Hannah e doar o notiune abstracta. Nu are trup, nu are viata, pe cind despre Lucy, Isabel stie totul - fiecare expresie, fiecare sunet. A urmarit zi de zi minunea in care s-a transformat acest copil, intocmai ca un cadou despachetat pe indelete care-si da la iveala secretele. Pe masura ce prinde cuvintele si incepe sa le articuleze, personalitatea ei se dezvaluie, spunind ce simte, cine este.
Asa ca Isabel sta in biserica ei fara ziduri, fara ferestre, fara preot si-i multumeste lui Dumnezeu. Iar daca ii rasare in minte vreun gind legat de Hannah Roennfeldt, reactioneaza totdeauna in acelasi fel. Ea pur si simplu nu poate da acest copil de linga ea, n-are dreptul sa riste fericirea lui Lucy. Si Tom? Tom e un om bun. Tom totdeauna face ceea ce este corect, pe asta poate conta. Pina la urma o sa se impace cu situatia. Dar intre ei s-a strecurat o umbra de instrainare: un teritoriu al nimanui, invizibil, subtire cit un fir de par. "