Maestrul minciunilor - Primul volum din seria Stevie Bell

 

Un thriller complex si captivant. - John Green

 

Un excelent debut de serie. - Entertainment Weekly

 

Academia Ellingham este o faimoasa scoala private din Vermont, dedicata celor mai straluciti inventatori, artisti si cercetatori. A fost intemeiata de Albert Ellingham, un magnat de la inceputul secolului XX, care si-a dorit sa construiasca o institutie in care invatarea sa fi e un joc. In 1936, la scurta vreme dupa infiintare, sotia si fiica lui au fost rapite. Singurul indiciu a fost o scrisoare-ghicitoare semnata „Maestrul minciunilor”, in care erau insirate diferite metode de a ucide. Aceasta disparitie a devenit unul dintre marele mistere nerezolvate ale istoriei americane. Stevie Bell, o adolescenta pasionata de detectivistica, se inscrie la Academia Ellingham si isi propune sa rezolve acest caz. Dar se intampla ceva cu totul neasteptat: Maestrul Minciunilor reapare si moartea se cuibareste in academie. Iar Stevie Bell porneste intr-o cursa contracronometru pentru elucidarea celor doua cazuri.

 

Maureen Johnson scrie ingenious si captivant, iar Maestrul minciunilor este un thriller plin de rasturnari de situatie, care ii va face pe cititori sa astepte cu nerabdare urmatoarele volume din serie. - Booklist 

 

Maureen Johnson are o minte foarte originala, un set de convingeri morale ferme, un curaj extraordinar si un deosebit simt al ridicolului. La toate astea, se adauga un stil foarte placut. Cititi tot ce scrie. - E. Lockhart, autoarea bestsellerului Mincinosii

 

Mai tineti minte cand ati citit prima carte cu Harry Potter si v-ati dat seama ca e vorba de ceva special? O sa aveti acelasi sentiment cand o sa cititi Maestrul minciunilor. - USA Today

 

Albert Ellingham a vrut sa traiasca in mijlocul experimentului sau, in centrul lui educational. Domeniul era plin de statui. Proprietatea era brazdata in lung si-n lat de alei care nu aveau nicio logica. Se zvonea ca Ellingham si-a urmarit una dintre pisici si a pus sa se faca poteci pietruite de-a lungul tuturor traseelor pe care le alegea aceasta, fiindca el considera ca „pisicile stiu cel mai bine". Zvonul nu era adevarat, dar pe Ellingham il distra asa de tare, ca a aparut un alt zvon, cum ca el ar fi raspandit primul zvon. 

Apoi mai erau tunelurile, ferestrele false, usile care nu duceau nicaieri... toate glumitele arhitecturale care-l amuzau enorm pe Albert Ellingham si faceau ca petrecerile lui sa fie scandalos de distractive. Se spunea ca nici macar el nu stia locul fiecarui tunel sau spatiu si ca permisese diversilor arhitecti sa adauge fiecare cateva ca sa-i ofere niste surprize placute. Pe scurt, era idilic si fantastic si poate ca ar fi ramas asa, daca n-ar fi fost noaptea aceea cetoasa din aprilie 1936, cand a dat atacul Maestrul minciunilor. 

Scolile pot fi celebre pentru multe lucruri: rezultate academice, absolventi, echipe sportive. 

Dar nu ar trebui sa fie celebre pentru crime."