[...] Anii cuprinsi in acest volum sunt marcati de mari framantari ale scenei noastre politice, atat intru cautarea unor formule de guvernare cu adevarat capabile sa administreze noile realitati sociale, economice si politice ale unei Romanii Mari confruntate cu eterogenitatea structurilor incorporate, cat si in asigurarea unui sistem de aliante politice si cooperari diplomatice menite a garanta securitatea noilor fruntarii si a ajuta la depasirea dificultatilor financiar-economice.
    In plan intern, sunt anii celei de a doua veniri la putere a formatiunii Generalului Al. Averescu (Partidul Poporului), ai nefericitului experiment guvernamental Take Ionescu (liderul unor „ruine" conservator-democrate) si ai refacerii - cu adevarat „in forta" - a majoritatilor liberale in Parlament, gratie unor alegeri de pomina, sub aripa protectoare a celei de a sasea guvernari Ion I.C. Bratianu. Pe plan extern, avem a consemna inchegarea Micii Antante in 1921, o tripla alianta defensiva propusa la Bucuresti de ministrul ceh al Externelor, Edvard Benes, inca din anul precedent, dar si semnarea nelinistitorului Tratat de la Rapallo (Italia, 1922), prin care Germania si Rusia Sovietica isi stergeau datoriile si se imprieteneau iar, de dragul intereselor economice.
   Sunt, de asemenea, anii celor doua casatorii princiare romano-grecesti (1921: Carol - Elena si George - Elisabeta), urmate de una regala, romano-sarbeasca (1922: Alexandru - Marioara), iar dramaticul curs al evenimentelor de pe frontul turco-elen va grabi aducerea unor coroane regale si pe fruntea altetelor mostenitoare de la Atena. [...]

   Sarind in timp, cum am facut-o si la inceputul acestor randuri, in acea trimitere la greii ani de dupa '45, va oferim, ca memento, si imaginea unui G.T. Kirileanu octogenar, revendicand asigurarea decentei subzistente, pe care inca mai spera ca o poate obtine de la cei instalati prin frauda si teroare in fruntea tarii. Autorul de altadata al unor inspirate cuvantari regale, carturarul care, nu doar coordonand solutionarea petitiilor catre Suverani, ci si din a sa imensa generozitate facuse binele de atatea ori, solicita si pentru el o minima si dreapta reparatie morala si materiala [...]" - Constantin Bostan