Acest nou volum din seria Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, III, constituie preluarea Anexelor tezei de doctorat, Transpunerea operei lui Mircea Eliade in alte limbaje ale artei, sustinuta in septembrie 2013 la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi sub indrumarea prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, teza apreciata cu distinctia Summa cum laude. Ni s-a parut oportuna publicarea intr-un tom separat a acestor convorbiri, o data pentru ca vin in continuarea seriala a volumelor anterioare, ca tematica si abordare, continuand dialogul cu personalitatati din tara si din strainatate care au abordat opera lui Eliade, literara si academica, in diverse limbaje artistice si, apoi, fiindca vine, singular, diferit ca limbaj si metoda (convorbire) ca o continuare a ideilor exprimate in corpusul propriu-zis al tezei. Astfel, convorbirile cu compozitorii Fabio Monni (Malmo, Suedia), Tudor Feraru (Romania) si Eoin Callery (Stanford, California) ofera informatii despre incursiuni muzicale spectaculoase in opera scriitorului roman, plecand de la nuvela La tiganci si Tratatul de istorie a religiilor. Convorbirea cu regizorul Alexander Hausvater (Canada) vine si ea in completarea universului creat de Tigancile lui Eliade prin versiunea teatrala de la Teatrul Odeon din Bucuresti. Cea cu regizorul Mihai Mihaescu ofera (prime) declaratii despre pelicula Fata cu ochi verzi dupa scrierea autobiografica a lui Mircea Eliade Gaudeamus. Regizorii francezi Benoit Vitse si Alain Lecucq aduc informatii inedite despre textul transpus in limbaj teatral Uniforme de general si textul lui Matei Visniec Mansarda la Paris cu vedere spre moarte, cu viraj, bineinteles, spre universul lui Eliade. Cea de-a treia convorbire cu Adelina Patrichi aduce, din nou, alte informatii inedite despre Maitreyi, personajul si persoana reala, despre membrii familiei acesteia, despre episodul indian al tanarului Eliade si urmarile mai putin cunoscute ale povestii de dragoste care a facut inconjurul lumii. Convorbirile realizate dupa momentul sustinerii publice a tezei si care nu fac parte din corpusul tezei, asa cum a fost sustinuta atunci vin, insa, ca o continuare fireasca in directa completare a temei de cercetare. Am inserat si in Anexe, ca si in teza propriu-zisa materiale inedite, imagini, epistole, oferite de prieteni colaboratori, care aduc un plus de autenticitate continutului. Multumiri si cu aceasta ocazie profesorilor Mac Linscott Ricketts, Giovanni Casadio, Gheorghe Glodeanu, Cornel Ungureanu, lui Liviu Bordas si Mihaelei Gligor si tuturor celor care mi-au raspuns cu promptitudine solicitarilor legate de tema de cercetare, indiferent de natura acestora. Un gand de pioasa recunostinta regretatului profesor Mircea Handoca. - Cristina Scarlat