Care va sa zica "Era Punk" ! Un titlu ce necesita de la bun inceput o incadrare spatio-temporala, din moment ce exista tendinta de a reduce punk-ul la Sex Pistols si de a-I limita la Marea Britanie a anilor 1976-1980. Lucrurile stau insa putin altfel: punk-ul a fost importat din Statele Unite, unde copilarise in garajele in care asa numitele trupe de garage-punk se dezlantuiau cu entuziasmul specific varstei (si perioadei), ignorand cu desavarsire lipsa unor mijloace tehnice performante. Cand anume aparuse nu se poate spune cu exactitate, insa cu siguranta ca Eddie Cochran sau Gene Vincent au fost niste precursori.
Oricum, termenul devine consacrat atunci cand, in decembrie '75, Legs McNeil si John Holmstrom infiinteaza la New York revista "Punk". McNeil sustine ca l-a imprumutat din serialele politiste ale anilor '70 in care scursorile societatii erau alintate de Kojak & Co. cu apelativul "hei tu, punk nenorocit!".
Dupa 1956 (revolutia rock'n'roll) si 1966 (consacrarea genului psychedelic), 1976 reprezinta o alta linie de demarcatie in istoria rock-ului — explozia punk. Perioada era caracterizata de criza energetica mondiala si de terorismul international, teren propice pentru escaladarea violentei. Anii '70 se dovedeau a fi exact opusul anilor '60, materialismul inlocuise idealismul, iar mediocritatea si conformismul luasera locul geniului si excentricitatii. Civilizatia Punk se nastea din ruinele fostului underground... - Ernesto Bianchi, fragment din prefata cartii