Problematica supusa atentiei prin lucrarea de fata incita st acum, ca intotdeauna, deopotriva, pe parinti si bunici (care viseaza la reusitele viitoare ale micutilor), dar si pe practicieni, profesori, psihologi, consilieri (care spera sa poata aduce la lumina si dezvolta potentialul creativ al fiecaruia dintre noi). Tocmai de aceea lucrarea se raporteaza la o tematica dificila, Cunoasterea si dezvoltarea predispozitiilor creative ale scolarilor mici, care nu este neaparat la indemana oricarui cadru didactic dar care ne este necesara (atat in demersul didactic, cat si nonformal) si care merita toate eforturile derulate in acest sens.
Se remarca o serie de aspecte care sustin valoarea demersulm st utilitatea acestuia: organizarea logica a continuturilor; conceptele psihologice se impletesc cu sugestiile formative facand accesibila abordarea acestei problematici de catre toti factorii implicati in educatie; accesibilizarea strategiilor de dezvoltare a potentialului creativ al scolarilor mici prin secventele concrete oferite; propunerea si sugerarea antrenamentului creativ ca modalitate de dezvoltare a potentialului creativ al scolarilor mici; dimensiunea interdisciplinara a studiului si originalitatea ilustratiilor si calitatea informatiilor prelucrate.
Fragment:

"1.6. Formele creativitatii
Pentru abordarea formelor creativitatii se face apel la doua criterii principale: aspectul creator si domeniul in care se manifesta creativitatea. Din perspectiva primului criteriu se face distinctia intre creativitatea individuala si creativitatea colectiva sau de grup. Astfel se vorbeste de creativitatea individuala atunci cand se are de-a face cu noul raportat la sfera experientei individuale iar despre creativitatea de grup sau sociala atunci cand noul este raportat la cultura (E. Landau). Creativitatea individuala este importanta pentru dezvoltarea individuala, constituind in acelasi timp premisa creativitatii sociale. Ori de cate ori un colectiv se antreneaza in scopuri creative de grup, implicit se exerseaza si creativitatea fiecarui membru in parte. Colectivitatea creativa este dependenta de o serie de factori, dintre care este necesar a fi mentionati urmatorii: sarcina de rezolvat, structura grupului, aspectele psiho-sociale, organizarea si functionarea grupului, personalitatea conducatorului de grup etc.
Cel de-al doilea criteriu impune deosebirea intre creativitatea stiintifica si tehnica pe de o parte si cea artistica pe de alta parte. (A. Rosca, 1981, p. 106-116) Sa analizam acum doferentele dintre ele. in functie de raportul dintre cota de interioritate si cea de ...xterioritate (Mackinnon), creativitatea artistica se evoca mai mult pe fondul psihologic al individului, in timp ce in ,:reativitatea stiintifica sunt exprimate indeosebi aspecte ale mediului investigat, creatorul fiind in special un mediator. Dupa criteriile de validare ale produsului creat, creativitatea stiintifico-tehnica se deosebeste de cea artistica, deoarece are ca definitoriu criteriul adevarului si al eficientei; iar cea artistica, criteriul estetic. Diferente mai rezulta din prezenta (sau absenta) unor aptitudini si interese specifice, din specificul activitatilor, al informatiei, al tehnologiilor, al mijloacelor de creatie si chiar din diferite domenii ale stiintei, tehnicii si artei. Exista deosebiri si in privinta celor patru etape ale procesului creativ. Astfel, in creatia artistica, iluminarea se detaseaza urmata de preparare (si inseamna mai ales un proces de racordare efectiva) si de verificare (care se concretizeaza prin judecatile de valoare emise de receptorul artistic). in creatia stiintifico-tehnica toate etapele se dilata, dar mai ales prepararea. in functie de personalitatea creatorului, se poate afirma ca din punct de vedere aptitudinal, ponderea inteligentei este mai mult solicitata in creativitatea stiintifica, apoi in cea tehnica si mai putin in cea artistica. in ambele tipuri de creativitate este necesara tenacitatea in munca si existenta unor motive comune ca: nevoia de a excela, asumarea riscului, nevoia de a sistematiza situatiile ambigue, curiozitatea, nevoia de exprimare a trairilor interne. "