In masura in care apropierea crestinilor inseamna, la toate nivelele Bisericii, o lucrare de adevar, iubire si sfintenie, ne gasim curand confruntati cu obligatia de a muri pentru noi insine, ca sa renestem pentru celalalt. Nu-l putem intalni cu adevarat pe fratele nostru viu, cum nu-l putem intalni nici pe Dumenzeu cel Viu, nu putem deveni celalalt decat in Cruce... Doar o metafora? Cu siguranta ca nu, ci o realitate despre care experienta monastica ar permite o intelegere in profunzime. In marturisirea monahului, am spus noi, Biserica transpare ca o taina de moarte-inviere in Hristos: loc si mijloc pentru vederea lui Dumnezeu si pentru unirea noastra cu El, iata care e, totodata, conditia adevaratei vederi a fratelui si de unitate cu el. - Parintele Andre Scrima