„Ceea ce am numit noi «occidentalism» este portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui. In cartea de fata, intentionam sa analizam acest set de prejudecati si sa-i urmarim radacinile culturale.“
Precizarea e oportuna, cata vreme prima acceptie a cuvantului „occidentalism“ e pozitiva si declanseaza mai degraba admiratie decat ostilitate. Prin cartea lor, Ian Buruma si Avishai Margalit raspund, dupa mai bine de douazeci si cinci de ani, Orientalismului lui Edward Said, in care erau prezentate mecanismele prin care gandirea occidentala denigra si diaboliza lumea Estului. Occidentalismul reia povestea raporturilor dintre Est si Vest, dar de data asta unghiul de vedere se schimba. E tot o carte despre stereotipiile, fantasmele si constructiile urii. Numai ca acum tinta este Vestul, in care adversarii vad o lume a raului, lipsita de suflet, vibratie si viziune. O lume egoista si mercantila, cosmopolita si uscata, unde iluminarea spirituala si autenticitatea morala nu se (mai) gasesc. Buruma si Margalit iau in discutie argumentele invocate de cei care detesta Occidentul si analizeaza urmarile pe care le poate avea cocteilul de intoleranta, prejudecata, fanatism si reacredinta in articularea unor idei, atitudini si actiuni.

Aversiunea sau chiar ura fata de Occident nu sunt probleme grave in sine. Occidentalismul devine periculos abia cand este cuplat la puterea politica. Atunci cand sursa puterii politice este si unica sursa de adevar, avem de-a face cu o dictatura. Iar cand ideologia dictaturii este ura fata de Occident, ideile devin mortale.

Acolo unde libertatea politica, religioasa si de gandire s-a stabilit deja, ea trebuie aparata de dusmanii ei, cu forta daca este nevoie, dar si cu convingere. In cartea de fata nu am spus o poveste maniheista despre doua civilizatii beligerante. Dimpotriva, am vorbit despre contaminarea bilaterala, despre raspandirea ideilor rele. Acelasi lucru ni se poate intampla si acum, daca vom cadea in capcana de-a raspunde cu aceeasi moneda, de a reactiona la islamism cu propriile noastre forme de intoleranta.
Războiul împotriva Occidentului ÎN IULIE  1942, LA DOAR ŞAPTE LUNI DUPĂ CE JAPOnezii au bombardat flota americană la Pearl Harbor şi au copleşit puterile occidentale din Asia de Sud-Est, o serie de cercetători şi intelectuali japonezi distinşi s-au adunat la o conferinţă la Kyoto. Unii erau mari oameni de litere, membri ai aşa-numitului Grup Romantic; alţii erau filozofi din Şcoala budisthegeliană de la Kyoto. Subiectul discuţiilor era „cum putem învinge modernitatea“