Tertuliano Maximo Afonso, protagonistul romanului Omul duplicat, este profesor de istorie la liceu. Este divortat, deseori deprimat si duce o viata de rutina. Urmind sfatul unui coleg de a incerca sa se distreze putin, intr-una din zile isi inchiriaza un film, care insa nu-i face nici o placere. Tirziu in noapte, se trezeste din somn cu sentimentul ca exista o prezenta straina in casa. Revine in sufragerie, unde lasase deschis video-player-ul cu filmul inauntru, si descopera figura unui actor care ii seamana absolut perfect. Din acest moment, povestea se va transforma intr-un thriller, in care victima se afla in cautarea propriei identitati – daca nu a acelei ordini ce trebuie descifrata in orice haos.

„Omul duplicat este, intr-adevar, un formidabil eseu asupra identitatii, asupra relatiei dintre noi si ceilalti, asupra conditiei umane.” (Diario de Noticias)

„Intr-un fel, se poate spune ca, litera cu litera, cuvint cu cuvint, pagina cu pagina, carte dupa carte, am reusit cu succes sa implantez in omul care eram personajele pe care le-am creat. Cred ca fara ele n-as mai fi cel care sint azi; fara ele poate ca viata mea n-ar fi reusit sa devina altceva decit un schita imprecisa, o promisiune care, ca atitea altele, n-ar fi ramas decit o promisiune.” (Jose Saramago)