Cuprins:

Cantece, numaratori si jocuri
Somnoroase pasarele (M. Eminescu)
Nani, pui! (O. Cazimir)
Cantec   (G. Cosbuc)
Zece mate   (T. Arghezi)
Joc de copii (cules din folclor de M. Eminescu)
sapte frati (N. Tautu)
 
Ascultati povestea mea

Fata babei si fata mosneagului (I. Creanga) plansa de desenat
Punguta cu doi bani (I. Creanga)   plansa de desenat
Motanul incaltat (Ch. Perrault) plansa de desenat
Degetica (H. Chr. Andersen) plansa de desenat
Alba-ca-Zapada  (Fratii Grimm)   plansa  de desenat
Muc cel Mic (Hauff)   plansa de desenat
Cenusareasa (Fratii Grimm) plansa de desenat
Ratusca cea urata (H. Chr. Andersen)  plansa de desenat
Manusa (poveste populara rusa)   plansa de desenat

Anotimpuri

Primavara  (V. Alecsandri) 
Vara  (O. Cazimir) 
Toamna  (D. Botez)  
Uite vine Mos Gerila   (O. Cazimir)
 
In lumea minunilor
Locuinta din dumbrava  (Cz. Janczarski)     plansa de desenat

Hai sa radem

Ursul pacalit de vulpe (I. Creanga)    plansa de desenat
Zdreanta  (T. Arghezi)      plansa de desenat

Prietenii nostri de acasa din padure

Pedeapsa matei (E. Farago)
Un camin de pasarele (O. Cazimir) plansa de desenat
Catelusul schiop (E. Farago)
Puisorul motat (E. Farago)
Motanas-Motanel (O. Cazimir)
Cati ca voi  (G. Topirceanu)
Trei ratuste  (O. Cazimir)     plansa de desenat
Gari-Gari (T. Arghezi)
Mac-Mac (F. Sahling)  plansa de desenat
strengarel, pisoiasul mititel (Lucienne Erville) plansa de desenat
Rica Iepurica  (F. Sahling)    plansa de desenat
Diferite roti   (V. Suteev) plansa de desenat
Ghici, ghicitoarea mea!

Zi-i pe nume! (O. Cazimir)  
Ghicitori din folclor  plansa de desenat Era odată un moşneag ş-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţifrioasă şi rea la inimă; dar, pentru că era „fata mamer, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata moşneagului era piatră de moară în casă;