Nu pot sa spun ca m-a impresionat, monotona și fără sa se întâmple ceva concret

O carte ce merită citită, captivantă prin modul în care se detaliază viața unei categorii de personal (majordomii ) la începutul sec XX. Merită un loc în bibliotecă.

Am cumpărat-o văzând recenziile. Sincer m-a dezamăgit: o carte monotona, vieți in care in care nu se întâmpla mai nimic, reguli respectate cu strictețe, simtul datoriei dus la extrem, regrete care nu-și au rostul...

Pe fondul celui de-al Doilea Razboi Mondial se infiripa o poveste pe care am putea-o numi "de dragoste" daca nu ar fi de fapt o poveste a unei vesnice infranari, inabusiri ale unor sentimente pe care majordomul Stevens nu vrea sa le recunosca. Este si povestea ei, a domnisoarei Kenton, menajera perfecta, pedanta, care,cu o inteligenta subtila incearca sa aduca la suprafata sentimentul pe care pare ca il intrezareste in el. Nu reuseste iar viata ei curge mai departe catre o casnicie in care nu-si gaseste linistea. Intrebarile despre ce ar fi putut fi nu-si mai au rostul iar timpul nu mai poate fi dat inapoi. Ecranizarea de exceptie, avandu-i ca protagonisti pe Anthony Hopkins si Emma Thompson, as indrazni sa spun ca mi-a placut cu mult mai mult decat cartea care, pe alocuri mi s-a parut anevoioasa.

Ishiguro este un autor care abordează problematica umană și condiția omului. “Rămășițele zilei” este o carte despre demnitate, ambiție, regrete însă, autorul pune accentul și pe concepte precum libertatea gândirii, piedicile sociale, iubirea.

super carte,exceptionala!!

„Rămășițele zilei” este un roman premiat al scriitorului Kazuo Ishiguro care spune povestea unui majordom care cu mare greutate se străduiește să înțeleagă deprecierea slujbei sale și a vieții așa cum o știa el. În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial și imediat după, când regulile și viețile începuseră să se schimbe, când timpul nu mai părea a avea rabdare cu vechea burghezie și statutul și obiceiurile au intrat într-un declin dureros, un majordom învață despre ironie.

Cartea se prezinta sub forma unor memorii ale unui majordom din Anglia. Mie mi-a placut sincer.Recomand!

Daca "Sa nu ma parasesti" ramane una dintre cartile mele de suflet, "Ramasitele zilei" mi s-a parut anosta, plictisitoare, lipsita de viata, intocmai precum protagonistul - majordomul Stevens.

Personajul care ne poartă prin această poveste este Stevens, un majordom care nu face nimic altceva decât să își dedice întreaga viață profesiei sale crezând că acesta este scopul lui în viață. Până la urmă ce reprezintă un majordom? O fidelitate absolută, discreție și prezență aproape nevăzută. Stevens este de părere că dacă își duce existența până la capăt în acest fel se va umple de mulțumire însă uită cât de importantă este iubirea. Într-un final, Stevens conștientizează sentimentele pe care le-a lăsat cândva să se piardă însă, nu poate remedia situația.

Cartea este o lectie de demnitate, din care nu lipsesc sacrificiul de sine, dedicarea, finalizarea lucrurilor incepute si mai ales constientizarea locului pe care il ocupi in societate.Odata cu trecerea timpului, acestia isi dau seama de sentimentele celuilalt si incearca sa infiripe ceva frumos.

Rămășițele zilei mi-a lăsat un gust amar, un fel de Beautiful Sadness. Este un roman trist, nu prin evenimentele care au loc, ci prin atmosfera pe care o transmite Stevens. Finalul a fost ultima picătură - pentru că m-am lovit de realitate și de viața așa cum este ea de fapt. În ultimele câteva zeci de pagini, Kazuo Ishiguro, prin intermediul personajelor sale, aduce cititorul înapoi în realitate, la lucrurile care chiar dacă nu am vrea să fie așa, se întâmplă în viața omului. Titlul este foarte sugestiv, pentru că la final capătă un sens profund și face legătura cu absolut tot ce înseamnă trecut, destin, viață și eternitate.

Personajul care ne poartă prin această poveste este Stevens, un majordom care nu face nimic altceva decât să își dedice întreaga viață profesiei sale crezând că acesta este scopul lui în viață. Până la urmă ce reprezintă un majordom? O fidelitate absolută, discreție și prezență aproape nevăzută. Stevens este de părere că dacă își duce existența până la capăt în acest fel se va umple de mulțumire însă uită cât de importantă este iubirea. Într-un final, Stevens conștientizează sentimentele pe care le-a lăsat cândva să se piardă însă, nu poate remedia situația.

“A lady's imagination is very rapid; it jumps from admiration to love, from love to matrimony in a moment.”

Răsfoind această carte vom trece prin stări diferite și ne vom opri asupra întrebării: dragostea există?

Ramasitele zilei reprezinta incursiunea unui singur narator in lumea gandurilor si amintirilor proprii.

Personajul principal este majordomnul englez James Stevens. Barbatul este trecut de 60 de ani si lucreaza de peste 3 decenii la impunatorul conac Darlington Hall.

"Pare din ce în ce mai probabil că voi efectua într‑adevăr expediţia care îmi preocupă imaginaţia de câteva zile încoace. S‑ar cuveni să spun că este o expediţie în care voi porni de unul singur, bucurându‑mă de confortul Fordu­lui domnului Farraday;

Acțiunea se petrece în Anglia, în iulie 1956. Personajul principal este majordomul englez James Stevens. Stevens este un bărbat trecut de șaizeci de ani. Lucrează de peste trei decenii la impunătorul conac Darlington Hall.

Un stil de dramatism si daruire aparte. O carte foarte frumoasa pe care am trait-o pagina cu pagina, nu doar am citit-o. Absolut superba, scrisa frumos, povestirea curge frumos pe pagini. O recomand!

Un roman memorabil (si o ecranizare pe masura, cu Anthony Hopkins in rol principal) despre tragedia inflexibilitatii chiar si atunci cand ea este pusa in slujba unui ideal pretins maret. Domul Stevens, majordomul care isi deapana amintirile din vremurile de glorie pe care le-a trait in perioada interbelica, la Darlington Hall, este un protagonist care prefera sa se anuleze pe sine pentru a imbratisa exigenta profesiei de servitor nobil, anume demnitatea. Romanul lui Ishiguro livreaza un portret la limita dintre comic si tragic. Avem de a face cu un triumf al principialitatii, cu un personaj care impresioneaza prin fidelitate, discretie, loialitate? Sau cu un protagonist care devine ridicol prin golirea premeditata de umanitate si firesc? E un personaj care traieste o vesnica infrangere, prin neputinta de a-si nuanta pozitia, cenzurandu-si pornirile naturale? Nu in ultimul rand povestea lui Ishiguro este despre pericolul de a-ti construi viata pe un singur pilon de implinire.

Cred ca numai un japonez poate avea rabdarea si meticulozitatea de a sonda atat de adanc in viata si trairile unui majordom englez de “prima clasa”.

Kazuo Ishiguro demonstrează că a meritat premiul Nobel care i-a fost acordat. Această carte este foarte frumoasă, cu niște descrieri de o sensibilitate aparte și o poveste pe cât de simplă, pe atât de tragică.

Nu este o carte tocmai usoara dar care merita putin efort din partea cititorului ... Ramasitele zilei sunt, in final, ramasitele trecutului de care protagonistul nu se poate desparti.

Cartea nu e pe gustul meu. Trebuie multa răbdare pentru a fi citită, dar în rest e ok.

Cartea se prezinta sub forma unor memorii ale unui majordom din Anglia. Actiunea este destul de lenta si monotona.