Dupa o cariera indelungata, doamna Flavia, o barza inimoasa, asteapta sa iasa la pensie. Toata viata a zburat de colo, colo ducandu-i pe bebelusi la mama lor. Inca un transport si gata: porcusorul Rostogol, ultimul din cei unsprezece frati transportati de ea, e insa si cel mai greu. In plus, are rau de inaltime. Trebuie sa mearga pe jos si totul se complica: un vulpoi si trei corbi au pus ochii pe micul Rostogol.
Fragment din roman:
„Cainele mic cu coada mare, adica vulpoiul Socott, era deprimat. In ani cainesti facuse si el optsprezece luni, adica varsta la care o persoana devine o persoana in toata firea si trebuie sa ia viata in piept – daca are ce lua.
- Eu de fapt nu vreau sa te mananc, ii zise el lui Rostogol, care statea in continuare chircit si scancea. Hai, taci din gura, nu ma mai tampi si tu de cap. Ca te-am furat degeaba. Nici nu stiu de unde sa te apuc, daca as vrea sa te mananc. Si oricum, daca, i te dau ei sa te manance, nu pot sa i te dau intreg. Deci tre' sa-ti fac ceva. Ce sa-ti fac?
Rostogol nu zicea nimic si nici nu indraznea sa mai incerce sa fuga.
- Daca intrebi pe oricine, un purcel de lapte e o delicatesa, zise Socott ca pentru el.
Se opri un pic, ganditor.
- Esti un purcel de lapte, nu? Ia fa asa.
Si-i arata dintii ca un marait, dar nu unul agresiv, cu urechile ciulite si indreptate in fata, ci unul de aparare, cu urechile lasate pe spate si buzele desfacute mult, aratandu-si multi, foarte multi dinti.
Rostogol paru ofensat ca-l cauta la dinti. Dar nu zise nimic.
- Eu nu vreau sa fac rau nimanui, spuse vulpoiul. Dar trebuie sa traiesc si eu.
Si chiar atunci, cand il cuprinsese marinimia – combinata cu vinovatie (ca l-a furat) si deruta (ca nu stie ce sa faca cu el) din senin aparu o pasare mare si neagra, care mai mult ca sigur fusese imbrancita de pe o creanga si ajunse stramb in cap la vulpoi.
Le sarira inimile din piept, fiecaruia in felul lui.
Socott sari in spate, pregatit sa se apere, corbul cazu cu picioarele-n sus, iar Rostogol o lua la fuga in cerc, panicat. Pana-si dadu seama ca alearga in cerc si se opri.”