Piesa Labirint (Love’s stories) – „Cea mai buna piesa a anului 2010” la Concursul UNITER: „La premiera, am simtit cum emotia inunda sala”, nota criticul de teatru Maria Sarbu. Dar nu numai emotia, ci si dorinta de aplecare spre sine, spre cei din jur. Dorinta de evadare din Labirint.

Romanica (Tsunami) este o comedie spumoasa, un pamflet, in esenta politic, care amendeaza moravurile din „minunata lume noua” aparuta in nesfirsita tranzitie autohtona. Rezonanta titlului, un diminutiv al Romaniei – deja instalat confortabil in vocabular – , dezvaluie intentiile satirice ale piesei, trezeste zimbetul, inca din fata afisului, dar numeste, de fapt, o tara paralela, imorala si amorala.

Drama Gertrude dezvaluie un secret care a stat ascuns in culisele teatrului elisabetan pret de cinci secole. Cine este ucigasul regelui Danemarcei? Printului Hamlet i se reveleaza cruntul adevar: tatal sau este ucigasul tatalui sau. De aici se naste dilema: Pedeapsa sau Iertare? Va alege o a treia solutie, care nu va schimba statutul de tragedie al capodoperei shakespeariene, dar o va continua si o va imbogati prin devoalarea unor noi sensuri, asupra carora merita reflectat.

 

„Ni se sugereaza de la inceput ca nicio solutie de salvare nu e posibila pentru ca totul sa se incheie in focul de artificii al unui triumf cinic al esecului.

Adresindu-se mai mult mintii decit inimii, piesele lui Radu F. Alexandru te incinta in mod paradoxal tocmai datorita jubilatiei sarcastice care insoteste fiecare situatie, fiecare replica.” (Silviu Purcarete)