Lucrarea Tratat de economie politica globala elaborata de prof. univ. dr. Ioan T. Bari reprezinta o cercetare de mare anvergura asupra unui domeniu de certa actualitate, si anume acela al „economiei globale”, ca rezultat al intensificarii si extinderii proceselor de globalizare, internationalizare si interdependenta intre statele lumii sub impactul unor factori majori de influenta  intre  care mentionam  saltul  fara  precedent  al  progresului  stiintei  si  tehnologiei contemporane, in general, si cel al tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, in particular, precum si liberalizarea pietelor financiare, ale bunurilor si serviciilor si ale fortei de munca sub impactul unor avantaje nete pentru toti participantii, in principal, dupa formula potentiala win-win si mai putin loss-win sau deloc loss-loss.
      Bazandu-se  pe  cele  mai  noi  curente  de  gandire  state-of-the-art  in  ceea  ce  priveste fenomenul globalizarii, dupa o matrice sui-generis a analizei SWOT, autorul investigheaza plusurile si minusurile globalizarii, pro si anti globalizare, supunand spre reflectie cititorului argumente teoretice si analize empirice, referitoare la echitatea procesului de globalizare, inegalitatile si discrepantele pe care aceasta le genereaza, precum si la determinarile lor cauzale de natura obiectiva si/sau subiectiva.
      Pentru ca procesul globalizarii sa se desfasoare cu un grad minim de stari conflictuale, la nivelurile locale, nationale si internationale, autorul arata ca experienta acumulata de tarile europene dezvoltate in perioada postbelica a facut dovada fiabilitatii conceptului de economie sociala de piata in cadrul caruia statul joaca rolul de factor activ de atenuare a discrepantelor dintre componentele economice, sociale, tehnologice, ambientale si culturale ale globalizarii.
      Autorul considera ca „daca procesele aflate in curs la nivelul economiei mondiale vor continua sa duca la accelerarea polarizarii bogatiei si saraciei (acesta fiind efectul univoc al jocului spontan al pietei libere) lumea viitoare nu are nicio sansa sa fie una stabila si riguroasa. Dimpotriva, vom asista la multiplicarea conflictelor in lupta pentru stapanirea resurselor de hrana, energie si apa” (p. 71). In aceasta privinta, declansarea actualei crize economice si financiare internationale reprezinta un serios semnal de avertizare la care se adauga altele, legate de criza alimentara, energetica etc., de fenomenele terorismului si criminalitatii economice.
      Tezele fundamentale privind cele trei scoli de gandire din domeniul globalizarii, hiperglobalista, sceptica si transformativista, analizate de autor, ofera posibilitatea cititorilor de a avea o imagine mai complexa privind sistemele globalizarii, cu plusurile si minusurile sale, care obliga la analize tot mai complexe si aprofundate.

 

Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman