Jess e o adolescenta pe care colegele o hartuiesc fiindca e „grasa” si „se imbraca nasol”. Dar Jess are altele pe cap: ea si sora ei mai mica sunt crescute de o mama singura si mult prea prost platita ca sa le poata asigura fetelor tot ce au nevoie. Kez este in grupul celor mai frumoase si mai populare fete din liceu. Nimeni nu stie insa ca tatal ei violent, iar mama ei accepta abuzurile fara sa protesteze. Jess a fost mereu o victima, iar Kez nu suporta oamenii care-si plang de mila. Cele doua eroine au insa in comun mai multe decat isi dau seama.

    Un roman dureros de sincer, despre problemele adolescentilor de azi, ipocrizie, bullying si suferinta, nominalizat la CILIP Carnegie Medal in 2016.
    Fragment din romanul "7 Zile" de Eve Ainsworth:

    “Schimbatul in echipament e partea cea mail nasoala. Am incercat in toate felurile, si incet, pe indelete, si repede, din doua miscari. Ambele metode au dezavantajele lor. Daca ma schimb incet, pot sa controlez ce se intampla. Ma asigur ca am suncile permanent acoperite de haine, camufland defectele - dar asta inseamna si ca termin ultima de schimbat. Si asta le da ocazia sa stea toate cu ochii pe mine si sa se hlizeasca. Daca ma misc repede, inseamna ca pot sa termin prima, dar am mai putin control asupra situatiei si exista mereu riscul ca ele sa-mi vada burta sau celulita de pe coapse.
    Azi am ales sa ma schimb rapid si, desigur, au avut ce vedea.
    - Mama, ce burta ai! Jur ca e din ce in ce mai mare.
    Kez sta chiar in fata mea. S-a schimbat deja pe jumatate si sta in sort si sutien. De parca ar vrea sa-mi faca in ciuda cu silueta ei de invidiat. Nu pot sa nu ma holbez la abdomenul ei; e atat de ferm si de roz, ca si cum ar fi de plastic.
    - La ce te uiti?
    Se apropie de mine, impaunandu-se. Arata cu degetul spre ea insasi.
    - Doamne, Jess, tragi cu ochiul la sanii mei?
    - Nu... Eu...
    Obrajii imi ard. E clar ca le-a atras tuturor atentia, s-a lasat linistea in vestiar. Ma rog sa se intoarca domnisoara Gregory mai repede. Ne supravegheaza aproape intotdeauna, dar a iesit acum cateva minute sa se uite dupa alta eleva.
    - Ba te uitai! Te-am vazut. Deci nu numai ca esti o ciudata grasa, mai esti si lesbi?
    Imi zambeste dulce.
    - Na, cred ca trebuie sa-ti fie greu. Nu e ca si cum s-ar uita vreodata un baiat la tine.
    Ii intorc spatele. Scotocesc dupa bluza in rucsac. Nu vreau decat sa ma acopar. Simt, la propriu, ca greutatea slaninei ma trage in jos. Tot corpul imi e rece si incordat.”