Viata e un vis
Apoi te trezesti.

Eu l-am inventat pe Max. Cel putin asta mi-am spus intotdeauna. Toti barbatii pe care i-am adorat inca din copilarie, combinati intr-un singur tip perfect. Problema e ca m-am inselat.
Pentru ca in usa clasei, uitandu-se direct la mine, sta Max.
Max al meu.
Max cel din visele mele.
Max al meu care nu exista in realitate.

De cand se stie, Alice il viseaza pe Max, un baiat pe care nu l-a intalnit niciodata.
Impreuna au calatorit prin toata lumea, au calarit pe elefanti roz, s-au batut cu biscuiti in Muzeul Metropolitan de Arta si s-au indragostit nebuneste, iremediabil, unul de celalalt. Max e baiatul viselor ei (si doar al viselor ei) pana in dimineata in care il descopera standu-i alaturi la ora, cat se poate de viu. Dar el habar nu are cine e Alice.

Cand te indragostesti in vis, mai poate realitatea sa-ti fie de ajuns?

„In mod evident, sunt perfect constienta ca par suta la suta tacanita cand spun ca m-am indragostit de un om pe care nu l-am intalnit niciodata, care nici macar nu exista. Dar din moment ce nu-mi pot aminti o perioada in care sa nu-l fi visat pe Max, mi-e greu sa fac diferenta. Locurile se schimba, la fel si povestile, insa Max ramane acelasi, intampinandu-ma in fiecare vis cu zambetul lui poznas si inima lui mare. El e sufletul meu pereche."