Intrebarea este: cum de gaseste cineva resursele de onoare pentru a se raporta critic la un popor, dar nu gaseste niciun dram de curaj sa se raporteze critic la un om, fie el si Traian Basescu, in al carui proiect politic crede si ale carui merite nu pot fi negate?
Raspunsul ar putea fi ca un popor e aproape o abstractiune in raport cu un om politic in viata, foarte puternic, cu un temperament viforos si un comportament deseori imprevizibil. Numai ca un intelectual lipsit de spirit critic in chip foarte selectiv devine intotdeauna vulnerabil moral.
Nu exista doar lumpenproletariate. Exista si lumpenelite.