Afara ploua marunt, picuri storsi din ceata. Deschid Cartea si citesc, mereu nou, cuvantul Galileanului: Veti auzi de razboaie si vesti de razboaie; vedeti, sa nu va inspaimantati, caci toate aceste lucruri trebuie sa se intample. Un neam se va scula impotriva altui neam si o imparatie impotriva altei imparatii; si, pe alocuri, vor fi cutremure de pamant, foamete si boli. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decat inceputul durerilor. Atunci va vor da sa fiti chinuiti si va vor omori si veti fi urati de toti (paganii) pentru numele meu.

... Cel ce biruieste va fi astfel in vesminte albe si nu voi sterge deloc numele lui din Cartea Vietii si voi marturisi numele lui inaintea Parintelui Meu si inaintea ingerilor Lui...

... Fii, deci, credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii.

Tarziu, pecetluiesc Cartea cu un sarut smerit si privesc in pacura noptii de afara. Inteleg ca noaptea care staruie inca va trece si lumina ce va sa vina va spala pacate si va tamadui rani deschise.