Viziunea crestina despre feciorie si sexualitate este adanc inradacinata intr-o antropologie complexa. Aceasta realitate este incontestabil prezenta in teologia Sfantului Ioan Gura de Aur. Precum majoritatea autorilor patristici, el isi construieste perceptia despre sexualitatea umana si, in special, despre feciorie, dintr-o viziune mult mai ampla asupra omului, axata pe doua coordonate: protologica si eshatologica. - Pr. Josiah B. Trenham
Fragment din volum:
“Acest capitol incearca sa scoata in evidenta din punct de vedere teologic conceptia Sfantului Ioan Gura de Aur despre caracterul neprihanit al omului de dinainte de cadere si sa sprijine prin documente invatatura sa despre casatorie si feciorie in relatie cu viata din Gradina Raiului. Omiliile la Facere sunt de o deosebita valoare in aceasta privinta, dar vom face totodata referire si la alte lucrari importante. Sfantul Ioan Gura de Aur si-a exprimat antropologia sa fundamentala in invatatura despre starea omenirii in Rai, inainte de cadere. A intelege aceasta antropologie, mai ales pentru ca se refera la feciorie, casatorie si sexualitate, inseamna a putea privi prin prisma sa pentru a deslusi invataturile sale pe aceste teme, dezbatute de-a lungul anilor de pastoratie.
Fecioria - inainte si dupa cadere
In limbajul modern gama semantica a cuvantului feciorie este de-a dreptul limitata. „Virgin" este omul care nu a avut vreodata relatii sexuale. Fecioria in limbajul de zi cu zi este identificata in principal cu o stare trupeasca de abstinenta sexuala. Acesta este un aspect legitim al fecioriei autentice, dar nu cel principal, si nici nu este, conform Sfantului Ioan Gura de Aur, un aspect pe care Adam si Eva l-ar fi identificat cu usurinta ca parte a starii lor de feciorie. Vom vedea in decursul acestui capitol ca Adam si Eva nu cunosteau alta stare in afara de virginitatea „sexuala” (daca ii putem macar caracteriza in chip cuvenit folosind astfel de termeni). In Gradina desfatarilor din Rai nu existau relatii sexuale si nici macar impulsul sexual, asa cum il cunoastem astazi. „Desfatarile” erau categoric netrupesti. Chiar si numai acest fapt este o dovada a marii dihotomii dintre fecioria pre-cadere si post-cadere. Alte sensuri ale termenului „virgin” se gasesc in intrebuintarile moderne populare pentru a desemna niveluri inalte de puritate. Aceste definitii obisnuite ale „virginitatii” [fecioriei] trebuie sa fie drastic extinse daca dorim sa intelegem tot ceea ce vrea sa spuna Sfantul Ioan cand se refera la starea de feciorie paradisiaca. Nu putem sa folosim pur si simplu conceptii obisnuite si sa le proiectam asupra realitatii din Gradina Edenului."