Prima incercare de abordare a temei filiatiei divine asa cum este ea tratata in ansamblul misticii evreiesti, volumul analizeaza o categorie religioasa ce a precedat perceperea lui Isus ca Fiu al lui Dumnezeu, precum si modul cum a fost imbogatita aceasta categorie si cum au aparut diferitele modele, uneori independent de formele specifice pe care ea le-a asumat in crestinism. Pornind de la ipoteza ca teoria lui Filon a avut un impact asupra formelor de filiatie din crestinism, autorul discuta o serie de texte iudaice medievale aparute in urma intilnirilor cu mostenirea speculativa greaca, din punctul de vedere al creativitatii iudaice pe care aceste intilniri au declansat-o.

„Cu o eruditie impresionanta si o intelegere patrunzatoare, Moshe Idel a cercetat o dimensiune mult timp neglijata a misticismului evreiesc: tema filiatiei divine. Mergind de la Biblia ebraica la Freud si dincolo de el, opera monumentala a lui Idel analizeaza caracterul distinctiv al ideilor de filiatie din mistica iudaica, precum si relatia lor cu perspectiva crestina asupra lui Isus ca Fiu intrupat al lui Dumnezeu. Volumul lui Moshe Idel este un tur de forta al istoriei intelectuale, o realizare importanta atit pentru misticismul evreiesc, cit si pentru dialogul interreligios.” (Bernard McGinn)

„Se considera tot mai mult ca, in studiul misticismului evreiesc, Moshe Idel poate fi comparat cu Gershom Scholem. Cartea sa despre conceptul de filiatie in Cabala este o imbinare extraordinara de eruditie si ipoteze imaginative. Existenta unui iudaism intelectual este conditionata de lectura lui Idel, indiferent de afinitatile spirituale.” (Harold Bloom)