phone

0371.781.781

Evolutia Creatoare

De (autor): Henri Bergson

0
(0 review-uri)
Evolutia Creatoare - Henri Bergson
Rasfoieste

Evolutia Creatoare

De (autor): Henri Bergson

0
(0 review-uri)
S-a sustinut cu temei ca filosofici lui Bergson se sprijina pe viziunea sa asupra vietii (Clara Dan, 1966). Daca pina la el teoriile cunoasterii se nutreau din generalizarile oferite de stiintele exacte - indeosebi matematica si fizica - autorul unei autentice Mfilosofii a vietii" isi consolideaza conceptia cu esentialul concurs al stiintelor biologice. Ceea ce i se pare demn I de preluat in filosofie, din marele spectacol al vietii, este sugestia creatiei spontane, imprevizibile, deci libere. Dar conceptul din urma nu apartine doar filosofiei, ci deopotriva sociologiei si esteticii. In Evolutia creatoare autorul constata cu argumente stiintifice si filosofice ca problemele referitoare la dezvoltarea lumii vii sint doar partial solutionate prin mecanicismul determinist, de esenta materialista. sau prin finalismul radical, de tendinta spiritualista. si atunci bergsonismul apeleaza la o solutie sintetica, anticipata in dialectica hegeliana. prin care determinismul evolutionist e vazut ca o tendinta, ca un imbold ce include echilibrul intre necesitate si libertate: „ Constiinta este libera prin esenta ei; ea este insasi libertatea", spune autorul in finalul capitolului III si conchide, cu privire la instiinta: „ Ea va percepe libertatea sub forma necesitatii". Iar intr-un „ Cuvint inainte la Materie si memorie, Bergson apeleaza la „ conceptia bunului simt " cindprecizeaza: „ Ne-am prvpus ca obiectiv al primului capitol sa aratam ca idealismul si realismul sint doua teze la fel de excesive... Materia, pentru noi. este un ansamblu de imagini. si prin imagine intelegem o anumita existenta care e mai mult decit ceea ce filosoful idealist numeste o reprezentare, dar mai putin decit ceea ce filosoful realist numeste lucru Adica, definind realitatea, el doreste sa se situeze „ la mijloc de drum " intre idealism si materialism, in spiritul gindirii omului obisnuit. De aceea ni se pare foarte exacta conceperea operei lui Bergson ca incercarea unei noi sinteze „ in cimpul metafizicii spiritualiste, inspirindu-separtial din miscarea romantica, dar continuind si precizind sensul principal antiintelectualist al neospiritualismului francez (...) care s-a afirmat inca din ultimele decenii ale veacului trecut, si al gnoseologismului modern, interpreted noile rezultate ale dezvoltarii biologiei" (Al. Boboc, Fiiosofia contemporana, 1995). Revenind la Evolutia creatoare, se impune precizarea ca ceea ce il fascineaza pe autor este momentul libertatii creatoare de nou in evolutia speciilor. El considera ca fenomenele naturale si deopotriva actele gnoseologice ar sta sub semnul spontaneitatii contingente, nu al cauzalitatii. MRolul vietii, spune autorul in capitolul II, este de a introduce nedeterminarea in materie. Nedeterminate, imprevizibile... sint formele pe care viata le-a creat in pas cu evolutia sa... Tot mai nedeterminate, vreau sa spun din ce in ce mai libere
Citeste mai mult

28.81Lei

28.81Lei

Primesti 28 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Indisponibil
Rasfoieste

Descrierea produsului

S-a sustinut cu temei ca filosofici lui Bergson se sprijina pe viziunea sa asupra vietii (Clara Dan, 1966). Daca pina la el teoriile cunoasterii se nutreau din generalizarile oferite de stiintele exacte - indeosebi matematica si fizica - autorul unei autentice Mfilosofii a vietii" isi consolideaza conceptia cu esentialul concurs al stiintelor biologice. Ceea ce i se pare demn I de preluat in filosofie, din marele spectacol al vietii, este sugestia creatiei spontane, imprevizibile, deci libere. Dar conceptul din urma nu apartine doar filosofiei, ci deopotriva sociologiei si esteticii. In Evolutia creatoare autorul constata cu argumente stiintifice si filosofice ca problemele referitoare la dezvoltarea lumii vii sint doar partial solutionate prin mecanicismul determinist, de esenta materialista. sau prin finalismul radical, de tendinta spiritualista. si atunci bergsonismul apeleaza la o solutie sintetica, anticipata in dialectica hegeliana. prin care determinismul evolutionist e vazut ca o tendinta, ca un imbold ce include echilibrul intre necesitate si libertate: „ Constiinta este libera prin esenta ei; ea este insasi libertatea", spune autorul in finalul capitolului III si conchide, cu privire la instiinta: „ Ea va percepe libertatea sub forma necesitatii". Iar intr-un „ Cuvint inainte la Materie si memorie, Bergson apeleaza la „ conceptia bunului simt " cindprecizeaza: „ Ne-am prvpus ca obiectiv al primului capitol sa aratam ca idealismul si realismul sint doua teze la fel de excesive... Materia, pentru noi. este un ansamblu de imagini. si prin imagine intelegem o anumita existenta care e mai mult decit ceea ce filosoful idealist numeste o reprezentare, dar mai putin decit ceea ce filosoful realist numeste lucru Adica, definind realitatea, el doreste sa se situeze „ la mijloc de drum " intre idealism si materialism, in spiritul gindirii omului obisnuit. De aceea ni se pare foarte exacta conceperea operei lui Bergson ca incercarea unei noi sinteze „ in cimpul metafizicii spiritualiste, inspirindu-separtial din miscarea romantica, dar continuind si precizind sensul principal antiintelectualist al neospiritualismului francez (...) care s-a afirmat inca din ultimele decenii ale veacului trecut, si al gnoseologismului modern, interpreted noile rezultate ale dezvoltarii biologiei" (Al. Boboc, Fiiosofia contemporana, 1995). Revenind la Evolutia creatoare, se impune precizarea ca ceea ce il fascineaza pe autor este momentul libertatii creatoare de nou in evolutia speciilor. El considera ca fenomenele naturale si deopotriva actele gnoseologice ar sta sub semnul spontaneitatii contingente, nu al cauzalitatii. MRolul vietii, spune autorul in capitolul II, este de a introduce nedeterminarea in materie. Nedeterminate, imprevizibile... sint formele pe care viata le-a creat in pas cu evolutia sa... Tot mai nedeterminate, vreau sa spun din ce in ce mai libere
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one