Fragment din cartea "Genealogii" de Mihai Sorin Radulescu:

 

"GENEALOGIA ROMANEASCA STIINTIFICA - COORDONATELE EVOLUTIEI SALE IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI NOSTRU 

 

Datorita cantitatii mari de documentatie care trebuia prelucrata in vederea alcatuirii arborilor genealogici si a studiilor de acest fel, genealogistii s-au specializat in cercetarea familiilor pe provincii. Astfel, materialul extrem de vast putea fi mai bine aprofundat, rezultatele cercetarilor genealogice ramanand, din pacate, in foarte multe cazuri, nepublicate. Se poate aprecia ca literatura genealogica de sertar este deosebit de bogata, generatiilor de astazi si celor viitoare revenindu-le misiunea de a da la iveala truda adesea benedictina a cercetatorilor din acest domeniu. 

Marea si, de fapt, singura lucrare de sinteza a genealogiei romanesti transilvanene a ramas pana astazi Date istorice privitoare la familiile nobile romane (Sibiu, 1892-1895) de Ioan cavaler de Puscariu. Desi anterioara lucrarii lui Lecca si spre deosebire de aceasta, cea a lui Puscariu — care poate fi consultata cu mult folos si astazi — se bazeaza pe studiul documentelor — diplomele de noblete ale romanilor ardeleni — vadind un spirit stiintific autentic: Iaca — asadar — nu vanitatea de-a figura cu titulaturi eredite, pe care lumea democratica astazi nu mai pune vreun pond real, nici tendinta de-a mai glorifica castele si privilegiile [...], ci pur si simplu numai descoperirea adevarului istoric despre un trecut binemeritat de patria romanilor ma indemna si pe mine — in randul celorlalti de-a noastra si de alte nationalitati — a ma ocupa — pe cat posibil — si de tema aceasta. Adunarea diplomelor nobiliare ale romanilor ardeleni, initiata de Ioan Puscariu, a fost continuata de carturarul maramuresean Ioan Mihaly de Apsa, a carui opera fundamentala, Diplome maramuresene din secolele XIV si XV (Sighet, 1900), sta la baza genealogiilor medievale din aceasta parte a tarii. O mentiune speciala merita cartea, astazi foarte rara, a lui Joody Pal, Maramoros varmegye 1749-1769. Eri nemesseg vizsgalata (Sighet, 1943), care ar trebui neaparat tradusa in limba romana. 

Ca un model de seriozitate a cercetarii trebuie mentionata monografia genealogica, deocamdata inedita, a marelui lingvist Sextil Puscariu, Spita unui neam din Ardeal, lucrare pentru elaborarea careia a strans material vreme de peste zece ani, efectuand numeroase anchete genealogice prin satele Puscarestilor — Sohodol, Bran, Tohani, Moeciul de Jos, Moeciul de Sus, Zamesti etc. —, precum si investigatii in fondurile arhivistice de stare civila din regiune. El a prelucrat datele genealogice adunate, realizand statistici interesante, din care rezulta multimea casatoriilor in neam, ca si continuitatea profesiunilor. Scrisa cu talent literar, lucrarea lui Sextil Puscariu — pregatita pentru tipar de nepoata sa de fiica, dna Magdalena Vulpe — este lipsita de ariditatea unor asemenea monografii, continand mai multe portrete ale unor membri ai familiei si neevitand latura anecdotica. In anexa se afla un arbore genealogic urias cuprinzand si urmasii prin femei ai familiei Puscariu, ca si neamurile inrudite Dima, Ciurcu si Nica. Se poate spune ca monografia redactata de Sextil Puscariu constituie pandantul pentru Transilvania al cunoscutei lucrari a generalului Radu Rosetti despre familia Rosetti, model al genului."