Povestea lui Iov reprezinta, pentru psihologie, o imagine arhetipala a intalnirii tipice dintre ego si Sine.

    „Gravurile din serie se constituie in adevarate revelatii si sunt demne sa fie puse alaturi de naratiunea pe care o ilustreaza. Interpretarea pe care o propune Blake ne dezvaluie efectul acestei imagini arhetipale asupra inconstientului omului modern sau aproape modern.“ Edward F. Edinger

    Fragment:

 

    “GRAVURA 17 

 

    Relatia lui lov cu lahve a trecut, de-acum, prin procesul de vindecare. Raportul ego-ului cu Sinele — axa ego-Sine — a fost repus in drepturi. La extremitatea inferioara, Blake consemneaza cuvintele lui Hristos din loan, 14:20. „In ziua aceea veti cunoaste ca Eu sunt intru Tatal Meu si voi in Mine si Eu in voi." Aceasta afirmatie sustine raspicat faptul ca lov se reconciliaza cu lahve prin intermediul lui Hristos, aspect pe care-l scoate in evidenta si Jung in Raspuns lui lov. Cu alte cuvinte, intalnirea dintre lahve si lov i-a impus celui dintai sa recurga la transformarea ce are loc in Hristos. lar aceasta va fi lumea noua pe care Blake o infatiseaza in Gravura 14.

    Desi lov reintra in gratiile lui lahve, nu toate elementele personalitatii sale iau parte la acest proces restaurator. Prietenii lui lov stau cu spatele intors catre lahve si lor pare sa le fie refuzata binecuvantarea sa. lar asta semnaleaza ca latura abisala este supusa reprimarii, dar si ca restaurarea deplina va fi posibila doar in viitor. Imaginea in care partea luminoasa si cea intunecata stau cu spatele una la alta ne aminteste de mandala scindata a lui Jacob Bohme (vezi imaginea urmatoare), la care Jung face referire in „Studiu asupra procesului de individuare".

    Atat Bohme, cat si Blake au fost, ca tipuri psihologice, indivizi intuitivi extrem de introvertiti, caracterizati prin orientarea spirituala unilaterala, cu prea putina legatura cu realitatea simturilor. In ceea ce-l priveste pe Blake, lipsa de integrare a laturii abisale, telurice explica, probabil, absenta unei mandale pe deplin dezvoltate din operele sale. De asemenea, acesta a dus un stil de viata in raport de compensatie cu epoca sa, care s-a caracterizat prin extrovertire, rationalism si printr-o realitate orientata senzorial. Viziunea colectiva asupra lumii caracteristica epocii lui Blake ar fi fost, prin urmare, latura sa abisala, personificata, de pilda, de Newton sau Bacon.”