Cinstirea celor adormiti in Domnul se bazeaza pe multe dovezi scripturistice si patristice referitoare la rugaciunile pentru morti, incat pomenirea mortilor este chiar o datorie in marea porunca a iubirii, izvorata din adevarul de credinta al Evangheliei. Din punct de vedere crestin, moartea poate avea trei intelesuri: moarte fizica, adica despartirea sufletului de trup; moarte morala, ca neascultare a omului de Dumnezeu, ca stare de pacat (cf. Romani 6, 13), si moarte vesnica, adica despartirea pentru totdeauna a omului de Dumnezeu, ca urmare a necredintei si nepocaintei lui.

 

Adevaratul crestin nu se teme atat de moartea trupeasca, cat de moartea morala, de pacat, deoarece acesta din urma inseamna ruperea comuniunii cu Dumnezeu (cf. Mati 10, 28). Moartea fizica nu poate desparti total pe cei ce cred in Hristos Cel Inviat din morti si Il iubesc pe El (cf. Romani 8, 35-37). De aceea, adevaratii crestini mentin si cultiva - prin rugaciune - legatura iubirii cu cei adormiti in Domnul.