Jurnalul de la Paltinis - jurnalul momentelor petrecute de Gabriel Liiceanu in preajma lui Noica - a fost bestseller al anilor '80, cand se vindea pe sub mana si se imprumuta numai prietenilor de incredere. Editia a doua, revazuta si adaugita cu paginile cenzurate in 1983, a fost publicata de Humanitas in 1991. Volumul de fata reproduce editia a treia, 1996, care, in plus fata de cele precedente, cuprinde doua texte tulburatoare de data recenta, despre arestarea si moartea lui Noica.

    Impreuna cu Epistolarul, publicat mai intai in 1987,  Jurnalul de la Paltinis reconstituie in beneficiul tinerei generatii de astazi premisele mitului de ordin cultural nascut, in anii '80, in jurul personalitatii lui Noica.

    "... o astfel de carte istoriseste o fabula care, cu sau fara noi, merita sa fie inventata." (Constantin Noica)

    "Un strain care ar citi Jurnalul ar putea crede ca in anii aceia oamenii din Romania nu faceau altceva decat sa se piarda in meditatii atemporale sau sa viseze la soarta civilizatiei.
    Jurnalul trece dincolo de limitele inevitabil discrete ale unui text filozofic si ii dezvaluie adevaratul sau gand: cautarea de sine. Crima ce incununeaza cartea il priveste mai putin pe Maestru cat pe Discipol..." (Emil Cioran)

    "... aceasta carte e in realitate un document de epoca, marturia patetica a unor aspiratii si neputinte care ar putea deveni sensul si justificarea acestor ani de take-off, haraziti generatiei noastre." (Andrei Plesu)

    "De fapt, ceea ce e in Jurnal de resortul filozofiei ramane mai mult sau mai putin enuntiativ, lucru normal, rostul cartii nefiind de a expune o filozofie, ci de a infatisa o atitudine si un program." (Alexandru Paleologu)

    " Filozofia e pentru ei toti [maestru si discipoli] singura preocupare vrednica a retine cugetul si veghea omului, iarasi si iarasi: ea, delecta, suverana... Restul nu-i decat desertaciune, bacanie, irosire a vremii, carenta a spiritului. Si se ajunge astfel la o nevoita, dar reala trufie..." (N. Steinhardt)