157 de trepte spre iad sau salvati-ma la Rosia Montana

Alexandru Vakulovski nu este un scriitor obisnuit. Dar ar fi neobisnuit a devenit noul conformism in literatura noului secol. Asa ca voi spune ca Alexandru Vakulovski a depasit si acest obstacol si a devenit un nebun frumos. Si cind spun "nebun", ma refer la acea capacitate de a se rupe si de a i se rupe; pentru ca lui Alexandru i se rupe de tabuuri, de norme, de ce e pro ca si de ce e anti, de interdictii nescrise - ca si de cele scrise. Iata, cu acest nou roman, el priveste Rosia Montana dintr-o alta perspectiva, independenta de toata lupta politica, ecologica si sociala ce se da in jurul acestui subiect. Si, cu toate astea, simti in roman incrancenarea acelei lupte. Pentru ca lui Alexandru nu-i scapa nimic: e o calitate mai rara in zilele noastre, si de-a dreptul impovaratoare. A, da, am gasit - Alexandru Vakulovski e un paradox, pentru ca i se rupe de tot, dar nu-i scapa nimic. Am zis!...
Mihnea Blidariu (Luna Amara)