Mitul barbarului, al lui homo barbarus, departe de a fi un mit modern, este unul ce a populat chiar Antichitatea. Gandit initial de catre greci, conceptul de barbar avea sa sufere modificari, de la epoca la epoca, de la popor la popor, in sincronie, ori in diacronie, in functie de referent si utilizator. Rezultatul procesului sinuos avea sa fie un concept ce scapa unei tentative inocente de prindere, care poate fi atras in capcana doar prin asediere din toate hatisurile sale. Prin amplitudinea la care ajunge, prin largiri de sensuri si interpretari, cuvantul barbar ajunge sa desemneze o multitudine de trasaturi, morale ori sociale, dar nu numai, trasaturi pe care le vom privi indeaproape in capitolul acum deschis.

 

Pentru a intelege mitul barbarului din punct de vedere filosofic, imaginar si cultural, punctul sau de pornire, valentele si evolutia sa, este necesar, mai inainte de toate, a stabili intelesul barbarului si al barbarismului din punct de vedere lingvistic.