- /
- Librarie online
- /
- Carti
- /
- Beletristica
- /
- Literatura Romana
- /
- Dilar pentru o zi - Andrei Ruse
Dilar pentru o zi
Dilar pentru o zi
Radu este politist la sectia Antidrog si vrea sa avanseze in cariera, ca sa le ofere o viata mai buna sotiei si fiicei lui. El ii intinde o cursa unui traficant de droguri zis Nebunul, dindu-se drept consumator, dar isi da seama ca nu-l poate aresta, pentru ca dilarul este fratele colegului sau de departament. Cu toate acestea, trebuie sa ramina linga Nebun pentru a nu trezi vreo suspiciune. Dilarul ii ofera noului sau client o excursie de o zi in lumea stupefiantelor, iar experienta ii deschide ochii lui Radu asupra lumii. Intre realitate si halucinatie, acesta incepe sa inteleaga in sfirsit de partea cui se afla de fapt binele si raul.
Dilar pentru o zi este ca un palpitant film de actiune strabatut de filoane de poezie veritabila, o naratiune alerta cu final neasteptat, in care urmaritul si urmaritorul ajung sa se cufunde impreuna in acelasi adevar straniu.
Fragment din carte:"Am ridicat capul, de parca cine stie ce grozavie as fi facut. Nu trageam decat aer in piept, dar niciodata n-am stiut ca pot atat de puternic.
Ei se uitau la mine si imi analizau fiecare reactie. Ca atunci cand ii recomanzi unui prieten un film bun, pe care-l mai vezi o data cu el si la fiecare secventa misto te intorci sa vezi daca zambeste, daca e surprins sau socat, cauti toate gesturile care sa-ti confirme c-ai avut dreptate. Ce ti-am zis, a? Asa-ti vine sa-i spui, aceeasi intrebare care era parca si-n privirile lui Teo si-ale Nebunului. Nu ca-i marfa?
Mi-am indreptat privirea catre blocuri. Si atunci as fi dat orice sa fiu in locul lor, sa-mi vad moaca. Paralizasem de uimire: cladirile se tuguiau la capete, se lungeau si se auzea aproape ca un scartait. Se aplecau foarte incet spre stanga. Spre dig. Spre apa. Cimentul devenea elastic, nimic nu crapa, desi avea aceeasi rigiditate. Un fel de beton cauciucat, in acelasi timp dur, in acelasi timp moale.
Apoi totul a inceput sa se arcuiasca, iar luminile care ieseau prin ferestre, de la oamenii inca treji la ora aceea - si erau cativa -, luminile se transformau in unde, in raze, in Dumnezeu stie ce se mai transformau, era un intreg spectacol.
Si-atunci, abia atunci am vazut apa. Si am uitat de tot. Nu cred sa fi vazut vreodata ceva mai infricosator. Lacul Morii. O imensitate de apa. Un fel de apa de plastic, neagra. Valurile mici, atatea cate erau de la curenti, huruiau. Fasaiau. Era o fiinta vie acolo, cleioasa. Un monstru oricand capabil sa se ridice si sa inghita tot. Putemic, incontrolabil, fara inceput si fara sfarsit, fara o forma anume. Fara carne sau oase, nimic din toate astea, ci mult mai complex decat orice creatura a cunoscut omul vreodata.
Lichid si gazos si solid, rezistent la orice temperaturi, la orice situatii. Simteam ca-i un supravietuitor al inceputului lumii, o ciudatenie mitologica. Mai mult decat o substanta. Mai mult decat un element. Era Dumnezeu sau diavolul, asta era! Ceva viu. O constiinta poate? O constiinta neingradita intr-un trup cu maini si cu pictoare, o minte superioara, care probabil conduce lumea, care vede tot. Ochii unui zeu. Si nimic nu exista fara apa... nimic decat praf si nisip poate. "
25.41Lei
25.41Lei
Primești 25 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Radu este politist la sectia Antidrog si vrea sa avanseze in cariera, ca sa le ofere o viata mai buna sotiei si fiicei lui. El ii intinde o cursa unui traficant de droguri zis Nebunul, dindu-se drept consumator, dar isi da seama ca nu-l poate aresta, pentru ca dilarul este fratele colegului sau de departament. Cu toate acestea, trebuie sa ramina linga Nebun pentru a nu trezi vreo suspiciune. Dilarul ii ofera noului sau client o excursie de o zi in lumea stupefiantelor, iar experienta ii deschide ochii lui Radu asupra lumii. Intre realitate si halucinatie, acesta incepe sa inteleaga in sfirsit de partea cui se afla de fapt binele si raul.
Dilar pentru o zi este ca un palpitant film de actiune strabatut de filoane de poezie veritabila, o naratiune alerta cu final neasteptat, in care urmaritul si urmaritorul ajung sa se cufunde impreuna in acelasi adevar straniu.
Fragment din carte:"Am ridicat capul, de parca cine stie ce grozavie as fi facut. Nu trageam decat aer in piept, dar niciodata n-am stiut ca pot atat de puternic.
Ei se uitau la mine si imi analizau fiecare reactie. Ca atunci cand ii recomanzi unui prieten un film bun, pe care-l mai vezi o data cu el si la fiecare secventa misto te intorci sa vezi daca zambeste, daca e surprins sau socat, cauti toate gesturile care sa-ti confirme c-ai avut dreptate. Ce ti-am zis, a? Asa-ti vine sa-i spui, aceeasi intrebare care era parca si-n privirile lui Teo si-ale Nebunului. Nu ca-i marfa?
Mi-am indreptat privirea catre blocuri. Si atunci as fi dat orice sa fiu in locul lor, sa-mi vad moaca. Paralizasem de uimire: cladirile se tuguiau la capete, se lungeau si se auzea aproape ca un scartait. Se aplecau foarte incet spre stanga. Spre dig. Spre apa. Cimentul devenea elastic, nimic nu crapa, desi avea aceeasi rigiditate. Un fel de beton cauciucat, in acelasi timp dur, in acelasi timp moale.
Apoi totul a inceput sa se arcuiasca, iar luminile care ieseau prin ferestre, de la oamenii inca treji la ora aceea - si erau cativa -, luminile se transformau in unde, in raze, in Dumnezeu stie ce se mai transformau, era un intreg spectacol.
Si-atunci, abia atunci am vazut apa. Si am uitat de tot. Nu cred sa fi vazut vreodata ceva mai infricosator. Lacul Morii. O imensitate de apa. Un fel de apa de plastic, neagra. Valurile mici, atatea cate erau de la curenti, huruiau. Fasaiau. Era o fiinta vie acolo, cleioasa. Un monstru oricand capabil sa se ridice si sa inghita tot. Putemic, incontrolabil, fara inceput si fara sfarsit, fara o forma anume. Fara carne sau oase, nimic din toate astea, ci mult mai complex decat orice creatura a cunoscut omul vreodata.
Lichid si gazos si solid, rezistent la orice temperaturi, la orice situatii. Simteam ca-i un supravietuitor al inceputului lumii, o ciudatenie mitologica. Mai mult decat o substanta. Mai mult decat un element. Era Dumnezeu sau diavolul, asta era! Ceva viu. O constiinta poate? O constiinta neingradita intr-un trup cu maini si cu pictoare, o minte superioara, care probabil conduce lumea, care vede tot. Ochii unui zeu. Si nimic nu exista fara apa... nimic decat praf si nisip poate. "
Detaliile produsului
