Frumoasa fara corp

"E ingrozitor sa traiesti fara sa poti citi lumea clipa de clipa", dar, pentru Gheorghe Craciun, este "si mai ingrozitor sa traiesti fara sa fii in stare s‑o scrii". Romanul sau, Frumoasa fara corp, care incheie un fel de trilogie (alaturi de Acte originale, copii legalizate si Compunere cu paralele inegale) - combinand fragmente epice, pe mai multe voci, poezii sub forma unor "studii dupa natura", un eseu despre trupul literei, raspunsuri la o ancheta despre conditiile scriitorului, analize ale propriei scriituri, o explorare conceptualizata a copilariei -, este un mare "caiet albastru" care vorbeste despre cautare, despre frumusetea ascunsa, despre scriitura.

Aventurile literaturizate ale unor intelectuali in cautarea Ei, printre corpurile femeilor frumoase/misterioase si mai putin frumoase/misterioase care ii inconjoara, ascund teama autorului de "irealitatea limbajului", voind sa surprinda realul, sa prinda scriitura realului, trupul literei: "Incearca iar si iar s‑o atinga, s‑o mangaie, incearca iar si iar s‑o sarute, dar umerii ei, gura ei nu exista. Se repede sa‑si innoade bratele in jurul mijlocului ei subtire, dar el cuprinde mereu numai aer. Numai aerul trupului ei, aerul amagirii."

Seria de autor Gheorghe Craciun este ilustrata cu lucrari ale pictorului Alexandru Chira.