Superhero
Recenzie blog.libris.ro
În fapt, Paul Vasilescu, protagonistul romanului publicat de Editura Cartea Românească nu este nici măcar un supererou, este mai degrabă un aspirant la acest statut, chiar dacă pornește de pe poziții, de ce să nu recunoaștem, cât se poate de dezavantajoase (de undeva din tabăra antieroilor): fizic e cât se poate de banal (dacă nu chiar hilar pe alocuri) blond, slab, nas coroiat, sprâncene groase (doar barba îi dă un aer mai intelectual, deși evident că nu-l transformă într-un Van Gogh). De asemenea, nici pe partea intelectual-profesională nu stă prea grozav: e doar un scriitor mediocru care lucrează la o editură, arborând un aer boem expirat, captiv într-o căsnicie nu tocmai suportabilă, alături de o soție care câștigă mai mult decât el și care are mai multă direcție în viață decât va avea el vreodată. Are Paul măcar vreo superputere morală (așa, măcar un stoicism în înfruntarea acestui destin banal)? Nici vorbă, în fapt protagonistul lui Măceșaru nu dovedește nici măcar virtutea eroului lui Sam Savage, din Țipătul leneșului (cu care Paul Vasilescu împărtășește o parte din trăsături) , care pe cât de ratat era, pe atât de mult se străduia să își poarte această ratare sub camuflajul unei demnități arborată nu fără sacrificii. Pe lângă toate aceste handicapuri, Paul mai este și fricos îi e frică de moarte, de îmbătrânire, de vinovăție și de banalitate. Singurul lucru care l-ar recomanda pe Paul pentru statutul de supererou este dorința, speranța fierbinte de a reuși. Din păcate această din urmă trăsătură este mult prea comună pentru a-l scoate din mulțime. Până și tatăl lui Paul, un bețiv notoriu, un bătăuș agramat cu o gândire barbară pare să îl domine pe protagonist, într-un schimb de scrisori agresiv, în care părintele nu își poate ierta fiul pentru neinspirata decizie de a deveni scriitor.
Cu toate acestea, în buna tradiție bovarică, deși trăiește într-un București mizer (cu blocuri ca niște măsele stricate), deși e criticat mereu de nevastă (alături de care, ocazional își înmormântează trupul în feromoni și descătușări sexuale), deși romanul său este trecut cu vederea de critică și de public, Paul nu contenește să viseze: fie că stă pe o navetă de bere goală în balcon, fie că hoinărește prin capitală cu metroul, fie că e atacat de câini vagabonzi, fie că are un copil. La ce visează? Desigur, la o glorie nețărmuită, la popularitate, la succes feminin. Ce face pentru a atinge acest scop? Nimic în afară de faptul că citește și colecționează cărți (în fond, poate cărțile ar fi capabile să te facă un supererou ). Având un asemenea portret, se pare că singurul lucru care îl poate transforma pe Paul în supererou este doar întâmplarea. Și într-adevăr, Paul este pe cale să obțină măcar gloria literară, într-o manieră deloc onestă, fapt care îi va schimba viața. Dar dacă protagonistul nu are calitățile ca să ajungă un supererou, atunci poate el măcar să-și păstreze acest statut, venit pe nepusă masă sau rămâne ca vinovăția și sentimentul de impostură să-l supună în cele din urmă? Vă rămâne să descoperiți.
Ciprian Măceșaru scrie un roman de debut surprinzător în care, chiar dacă potențialul narativ al poveștii ar fi fost mult mai mare (romanul nu are în fond decât 150 de pagini), se intrevad cat se poate de limpede analiza succinta a unei obsesii, într-o lume suprapopulata de supereroi bovarici (cu față de antieroi neputinciosi) și mai ales atât de puține posibilități de mântuire
SUPERHERO - Ciprian Măceșaru Editura Cartea Românească, 2012
Sever Gulea pentru blog.libris.ro
Superhero
Descrierea produsului
Detaliile produsului