Carnetul auriu

Experiment literar si joc indraznet cu multiple perspective, Carnetul auriu este considerat o adevarata Biblie a feminismului: „Cea mai importanta opera a lui Doris Lessing, Carnetul auriu ea a influentat gindirea si sentimentele unei intregi generatii de femei.” (New York Times Book Review)
Doris Lessing este laureata a Premiului Nobel pentru Literatura (2007).

Caietul auriu (1962) este povestea unei scriitoare, Anna Wulf, a celor patru carnete in care isi inregistreaza viata si a incercarii ei de-a le uni, in final, intr-un al cincilea carnet, auriu. Anna Wulf este in acelasi timp personajul unei nuvele, intitulata Femei libere, „care scrie patru carnete, si nu doar unul pentru ca, dupa cum ea insasi recunoaste, trebuie sa separe lucrurile intre ele, pentru a evita haosul, informitatea, esecul...” – noteaza, in prefata romanului, Doris Lessing.
Astfel incit cele patru carnete ale Annei se impletesc cu fragmente dintr-o realitate aparenta, a vietii ei, a copiilor ei, a fostilor amanti. Stilul postmodern este o trasatura de baza a cartii, desi autoarea insista ca lectura sa tina seama mai degraba de temele serioase ale romanului. Carnetul negru inregistreaza experientele Annei in timpul razboiului, cel rosu momente din perioada in care era membra a Partidului Comunist, cel galben povestea unei iubiri, iar cel albastru amintiri si visuri. Este un roman cu mai multe povesti, iar autoarea ne anunta inca de la inceput sa fim atenti la o tema anume, a esecului, „care, uneori, atunci cind oamenii se prabusesc, devine o modalitate de a-si vindeca propriile false dihotomii si separari”.

„Cartea lui Doris Lessing e cea mai incitanta reprezentare a noului val de proza aparut in ultimul deceniu; se simte in ea spiritul timpului si, mai presus de orice, este o carte adevarata.” (New Republic)

„Cine-a vorbit doar de o simpla opera de fictiune? In cazul Carnetului… tehnica, scriitura face diferenta, iar aceasta este extraordinara.” (Saturday Review)