Eretic este a treia carte din ciclul "In cautarea Graalului" si il poarta pe Thomas de Hookton la sud de Gasconia, pentru o infruntare finala cu varul lui, Guy Vexille. Amandoi sunt hotarati sa puna mana pe Graal. Desi va iesi victorios, Thomas trebuie sa se gandeasca la pretul victoriei sale si daca trofeul sacru merita sa fie platit cu haos si cu distrugerea omenirii. Cand englezii captureaza Calais, razboiul cu Franta este oprit printr-o pace. Dar Thomas de Hookton tot mai trebuie sa caute Graalul si sa isi infrunte cel mai periculos inamic: varul sau, Guy Vexille. Thomas si oamenii lui devin invadatori, dar atunci cand elibereaza o fata condamnata sa arda precum un eretic, trupa lui este atacata de biserica, iar Thomas insusi se transforma in vanat. Thomas se duce in valea din Astarac, unde crede ca Graalul inca ar putea fi ascuns, dar mai sunt multi altii, in afara de el, care il cauta. Premiul avea sa garanteze victoria in lupta, iar jocurile de-a v-ati ascunselea sunt periculoase. Cand Thomas reuseste, in sfarsit, sa dea ochii cu inamicul sau, soarta ia o intorsatura neprevazuta. Ceea ce fusese un peisaj de castele, manastiri, vii si sate, se transforma in regatul mortii, iar necesitatea Graalului, ca semn al bunavointei lui Dumnezeu, este mai apriga decat niciodata.
Fragment din romanul "Eretic" de Bernard Cornwell:
„— Deci cardinalul arhiepiscop crede ca Graalul va fi printre aceste manuscrise?
Facu semn catre cartile si scrierile lui.
— Louis Bessieres, spuse calugarul, este un barbat lacom, un barbat violent si un barbat ambitios. Va intoarce lumea cu susul in jos pentru a gasi Graalul.
Contele intelese atunci. Intelese calea vietii lui.
— Era o poveste, nu-i asa, izbucni el tare, ca acela care are grija de Graal va fi blestemat pana cand Ii va inapoia cupa lui Dumnezeu?
— Povesti, ranji parintele Roubert.
— Si daca Graalul este aici, parinte, chiar daca este ascuns, eu sunt cel care are grija de el.
— Daca, ranji dominicanul din nou.
— Asa ca Dumnezeu m-a blestemat, spuse surprins contele, pentru ca, fara sa stiu, Ii detin comoara si nu am pretuit-o. Dadu din cap. M-a privat de un fiu pentru ca si eu L-am privat de cupa Fiului Sau. Ii arunca o privire surprinzator de dura tanarului calugar. Chiar exista, parinte?
Parintele Roubert ezita, apoi incuviinta din cap.
— Este posibil.
— Atunci e mai bine sa ii permitem calugarului sa cerceteze, spuse contele, dar in acelasi timp trebuie sa ne asiguram ca noi sa gasim ce cauta el inaintea lui. Tu vei trece prin documentele judiciare, parinte Roubert, si nu ii dai mai departe fratelui Jerome decat acele inregistrari care nu mentioneaza nimic despre comori, relicve sau Graaluri. Ai inteles?
— O sa caut sa obtin permisiunea loctiitorului meu sa se ocupe de asta, raspunse scurt parintele Roubert.
— Nu o sa cauti nimic altceva decat Graalul! Contele lovi bratul scaunului sau. O sa incepi acum, Roubert, si nu te vei opri pana ce nu vei citi fiecare pergament de pe aceste rafturi. Sau ai prefera sa ii evacuez pe mama ta, pe fratii si pe surorile tale din casele lor?
Parintele Roubert era un barbat mandru si voia sa riposteze, dar nu era prost, asa ca, dupa o pauza, se inclina.
— O sa cercetez documentele, domnul meu, spuse el umil.
— Incepand de acum, insista contele.
— Exact, domnul meu, spuse parintele Roubert si ofta pentru ca nu va vedea fata arzand.
— Si eu te voi ajuta, spuse entuziasmat contele. Pentru ca nici un cardinal arhiepiscop nu va lua vreodata cea mai sfanta comoara de pe pamant si din cer. Contele o va gasi mai intai.
Calugarul dominican ajunse la Castillon d'Arbizon in amurgul tomnatic, chiar cand paznicul inchidea poarta vestica. Un foc fusese aprins intr-o caldare aflata in arcul portii pentru ca paznicii sa se incalzeasca in ceea ce se promitea a fi prima zi rece din anul respectiv. Lilieci zburau deasupra zidurilor pe jumatate reparate si deasupra turnului inaltului castel ce incununa dealul abrupt de la Castillon d'Arbizon.”