Recunosc că nu mi-e dat să pun mâna pe prea multe cărți care să se petreacă în Vestul Sălbatic, tot încerc să-mi amintesc cam câte am găsit traduse în limba română în librării – desigur că prea puține (Karl May și Cormac McCarthy?). Tocmai de aceea m-am bucurat tare mult, când am dat peste proaspătul titlu apărut și la noi, semnat de autorul de origine canadiană, Patrick de Witt. Aveam în plan să citesc cu totul altceva la momentul respectiv, mă pregăteam chiar să ies din librărie, când am dat peste volumul publicat de Editura Polirom care mărturisesc că m-a convins imediat. Pistoalele încrucișate de pe coperta I, mențiunea despre Vestul Sălbatic și desigur, titlul mi-au modificat repede agenda de lectură. Și mai mare mi-a fost surpriza când am început să parcurg cartea lui deWitt și mi-am dat seama că am de a face și cu o abordare cu totul inedită.

Aparent, narațiunea lui deWitt se montează pe o arhitectură familiară, a elementelor tipice Vestului Sălbatic. Ne aflăm undeva la jumătatea secolului XIX, în plină febră a căutătorilor de aur, într-o lume în care legea nu este stăpâna absolută, în care duelurile între pistolari sunt moduri obișnuite de rezolvare a conflictelor, în care jafurile și crimele sângeroase sunt episoade cotidiene. În acest univers în care mirosul aurului și al îmbogățirii rapide dau naștere unor violențe de proporții, misiunea de a-l afla și a-l ucide pe un oarecare Hermann Warm, contra unei sume de bani evident, nu pare să fie mare lucru. Cei însărcinați să ducă la bun sfârșit această misiune sunt departe de a fi niște protagoniști obișnuiți. Dincolo de numele cu rezonanță amuzantă, frații Sisters, Charlie și Eli fac parte din acea categorie de cupluri iconice (gen Stan și Bran) care dovedesc că întregul reprezintă mai mult decât suma părților: luați separat sunt personaje obișnuite, dar luați împreună ei par să coaguleze o sursă inepuizabilă de comic. Charlie și Eli sunt departe de a fi inofensivi – căliți în zeci de misiuni de mercenari, obișnuiți cu provocările Vestului Sălbatic, criminali experimentați, ei sunt atât de diferiți unul de celălalt încât ciondăneala și divergențele îi însoțesc constant, dându-le o dimensiune caricaturală spre deliciul cititorului: Charlie este un asasin cu sânge rece, cu mintea limpede în cele mai critice situații, învățat cu violența de mic, cât se poate de impulsiv, pedepsit parcă să se aleagă cu mahmureli groaznice după beție și cu o nevoie inexplicabilă pentru băi fierbinți. Pe de altă parte, Eli, din perspectiva căruia se narează povestea, este jumătatea mai sentimentală a cuplului buclucaș, o fire ceva mai poetică, înclinată parcă spre moralitate și generozitate: a renunțat la târfe pentru că nu voia să maimuțărească apropierea dintre oameni, visează să deschidă o prăvălie și să termine cu nelegiuirile, ba chiar își impune să mănânce sănătos și să trăiască plăceri culinare moderate (spre stupefacția chelnerilor care servesc carne de vită în untură- că doar mâncarea e făcută să te saturi și atât). Asasinatul pe care îl au de înfăptuit îi poartă pe frații Sisters spre California iar călătoria nu va fi lipsită de peripeții. Iar dacă vă așteptați la pericolele clasice ale Vestului Sălbatic: înfruntările cu bande rivale, căldura, animalele sălbatice, așteptați-vă la ceva mai mult.

Patrick deWitt e capabil să transforme în obstacole decisive o serie de lucruri, pe cât de mărunte, pe atât de plauzibil de agasante: o durere de dinți, un păinjen minuscul strecurat în cizmă, o sticlă de rachiu, un talisman etc. Toate acestea vor stârni o interminabilă și amuzantă gâlceavă între cei doi frați care se vor băga unul pe celălalt în bucluc, urmând ca tot ei să se salveze reciproc. Nu mai pun la socoteală faptul că nu știu câți autori de westernuri sunt capabili să imagineze scene șocante și amuzante de tipul: dialoguri comice cu adversarii împușcați, descoperirea plăcerii periatului dinților cu praf de mentă în deșert, operații oftalmologice efectuate cu lingura pe cai în hambar, întâlniri cu țicniți care fierb țărâna pe post de cafea, controverse legate de dietă în crâșme afumate etc. Mai adăugați și o mulțime de personaje pitorești pe care frații Sisters le vor întâlni în călătoria lor (medici stomatologi care s-au apucat de meserie pentru că au eșuat în toate celelalte domenii, babe care lasă la uși semne drăcești, inventatori aiuriți capabili să schimbe lumea și câți alții) pentru a vă face o imagine potrivită cu privire la experiența de lectură care vă așteaptă.

Ultima parte a cărții capătă tușe mai serioase, mai grave, pe măsură ce cititorul se lămurește că lumea în care trăiesc Charlie și Eli este una dominată de întâmplare și de noroc, o lume în care cel mai important atu al personajelor pare să fie legat de capacitatea acestora de regenerare fizică și psihică după eșecuri sistematice. Scena finală a romanului este de-a dreptul înduioșătoare, demnă de o autentică odisee homeriană.

Între spiritul pur aventuros al creațiilor lui Karl May și perspectiva apăsătoare, sumbră poetico-filosofică, a lui Cormac McCarthy, Frații Sisters se impune drept un western al surprizelor, cu o marcă distinctă: umorul - pe cât de negru, pe atât de cuceritor.

FRATII SISTERS - Patrick deWitt – Editura Polirom, 2012

Sever Gulea pentru blog.libris.ro