Cel puțin trei romane ale lui John Fante (îmi amintesc acum de Drumul spre Los Angeles, O să vină și primăvara Bandini, respectiv Întreabă praful) erau traduse și publicate de Editura Humanitas de câțiva ani buni și, cu toate acestea, nu am avut curiozitatea să le citesc. Publicarea traducerii romanului autobiografic al lui Fante, Vise de pe Bunker Hill, mi-a schimbat însă dispozițiile de lectură, mai ales pentru că mi-a adus la cunoștință tardiv faptul că John Fante este un precursor al Generației Beat și al lui Charles Bukowski. Lecturându-l pe Fante mi-am amintit de ce îmi place atât de mult Bukowski, pentru că într-adevăr atât cadrul narativ cât și stilul celor doi autori sunt cuceritor de asemănătoare (și este recunoscut faptul că Bukowski l-a socotit pe Fante o influență majoră, în abordarea literaturii ca o prelungire a propriilor experiențe de viață). La fel ca Bukowski mai târziu, și Fante își proiectează narațiunea în universul celor mărunți și marginali: o lume a scriitorilor și artiștilor cvasiratați, o lume a oportuniștilor, a escrocilor, o lume animată de glamourul visului american, a spoielii hollywoodiene, a superficialității și artificialului. Cu toate acestea, Arturo Bandini, protagonistul lui Fante încearcă, cu mult optimism și naturalețe, să răzbească în această lume, pe cât de modestă din punct de vedere socio-economic, pe atât de vie și de colorată. În fond, Bandini are minimul necesar pentru a socoti măcar o șansă la statutul de scriitor: o mașină de scris, un acoperiș deasupra capului, în cartierul Bunker Hill și suficientă răbdare. Un bun observator al celor din jur (capabil să citească furia în încordarea feselor feminine), impulsiv și ambițios, Bandini va nimeri însă în tot felul de încurcături mai ales datorită slăbiciunilor sale pentru… femei.

Romanul Vise din Bunker Hill este practic o cronică amuzantă a încercărilor lui Bandini de a reuși în mediul literar american al anilor 30. Aceste încercări îl vor purta pe protagonist în diferite colțuri ale Los Angelesului interbelic. De la picolo într-un bar, cu câteva povestiri publicate, Bandini se angajează ca redactor la revista obscură a domnului Du Mont, un agent literar obsedat de pisici, expert în hăcuirea manuscriselor mediocre. Nedorind să își însușească prea mult statutul de călău al performanțelor romanesti, Bandini preferă să cucerească o burgheză cu veleități literare și ajunge direct în cartierul select Santa Monica, unde picnicurile și Chevy-urile cu două uși sunt la ordinea zilei. Nu rezistă prea mult nici aici și revine în Bunker Hill, unde primește găzduirea doamnei Bronwell, o femeie de 50 de ani , înainte de a i se propune o posibilă carieră la Hollywood, unde Bandini câștigă bine fără să facă aproape nimic. Eșuând și în proiectul de coscenarist (secvențele din acest captiol ale lui Fante amintesc mult de romanul Hollywood al lui Charles Bukowski), Bandini se retrage în zona plajelor din Los Angeles și ajunge, la un moment dat, să se întoarcă chiar și acasă în Colorado.

Fante are un talent aparte de a-și cuceri cititorii, prin situațiile inedite și comice în care îl surprinde pe protagonistul său temperamental (care nu ezită să împartă pumni și bilețele patetice tuturor celor care îl nemulțumesc). În cuvinte puține și printr-o frază simplă Fante reușeșete să reconstruiască scene vii și cât se poate de amuzante, dezvăluind și caracterul cameleonic al Los Angelesului – de la atmosfera animată de funicular și mirosul dulce de după ploaie din Bunker Hill, la Pershing Square păzită de șahiștii furioși, la castele din Santa Monica dominate de vile, la zona litoralului din Terminal Island unde te simți ca în Bora Bora și desigur la Hollwoodul imprevizibil, acolo unde aroganța și plictiseala se ascund în spatele dialogurilor abstracte despre personalitățile celebre.

Prin acest roman, Fante explorează relația complexă cu vocația scrisului dar și cu orașul adoptiv: în ciuda peripețiilor sale, a nestatorniciei lui (fundată cel mai adesea pe un sentiment de inadecvare asumat cu onestitate, în raport cu mediile și persoanele pe care le cunoaște) și a slujbelor de ocazie pe care la va aborda, Bandini va reveni însă la cele două elemente care creionează practic relația sa tumultuoasă cu pasiunea și panicile scrisului dar și cu Los Angelesul, o relație plasată mereu între polul entuziasmului și cel al furiei și dezamăgirii: cartierul Bunker Hill și mașina de scris sunt adăposturile regeneratoare de vise, elementele care articulează, nu fără dificultate, aspirațiile și certitudinile protagonistului.

Sever Gulea, pentru blog.libris.ro