Repartizat ca si sublocotenent in Batalionul 7 “Ioan Buteanu” din Brigada a 2-a Munte (ulterior Divizia 2 Munte) condusa de legendarul general Ion Dumitrache, sublocotenentul Dumitru Teodorescu va lua parte din plin la intreaga epopee a acesteia, descriind in amanunt drama retragerii din Ardealul cedat ungurilor in 1940, precum si zilele de inaltator eroism si vitejie incepand cu vara lui 1941. Herta, Vierhovovca – Savinti (intre Nistru si Bug), Malaja Bielosjorka, apoi in 1942 in Caucaz, la raul Baksan, cota 910, apoi Nalcik si Alagir, episoade de lupte si jertfe in care vanatorii de munte s-au acoperit de glorie si au dat imense sacrificii pentru tara. Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu clasa a III-a prin Decretul Regal nr. 445 din 12 februarie 1942, Dumitru Teodorescu va lupta mai departe pentru tara, atat in Campania din Est, cat si Campania din Vest, pana in Muntii Tatra. A fost de trei ori ranit in lupta, dar de fiecare data a revenit alaturi de soldatii sai, vanatorii de munte din Batalionul 7, pentru a-si face pe mai departe datoria fata de tara.

“Va fi poate ora unu dupa miezul noptii, cand bubuituri de grenade din categoria celor cu coada, aruncate de inamic sparg linistea noptii. Tavi s-a ridicat deja in genunchi si trage cu pistolul mitraliera. Strig doar „FOOOC!”, din toate puterile si in acelasi timp il trag de picior pe Tavi, strigandu-i: „Tu nu poti sa tragi adapostit?”

In fata atacului inamic, un urlet salbatic, inexplicabil pentru mine, a izbucnit din toate piepturile vanatorilor de munte. Apoi, nu s-au mai auzit decat bubuiturile grenadelor aruncate de ambele parti si clantanitul armelor automate. Gloante trasoare rosii, ale noastre, si albe-verzi ale inamicului, tes o panza de loc deasupra luptatorilor. Ai nostri sunt net avantajati, tragand din gropi, adapostiti in timp ce inamicul atacand din picioare, este complet expus focului nostru distrugator. Putine minute a tinut navala dusmanului, dar noua ni s-a parut o vesnicie! Respiram linistiti! Pe alocuri, cadavre de-ale inamicului doar la cativa metri de armele nostre de foc.”