Acest volum face parte dintr-o enciclopedie generala, in mai multe volume tematice, conceputa in vederea explorarii marilor domenii ale cunoasterii.
Informatiile riguroase pe care le ofera si prezentarea atragatoare fac din aceasta enciclopedie un prieten ideal, oricand la indemana pentru a pregati o tema, pentru a intelege o lectie sau pentru a gasi raspunsul la marile intrebari ale lumii de astazi.
De ce au dezvoltat grecii matematica?
Cum s-au inventat cifrele, zeroul si numarul pi?
Care sunt principalele multimi de numere? Numerele exprima universul?
Care sunt avantajele algebrei?
Datele statistice sunt mereu corecte?
Care sunt cele doua cifre folosite de informaticieni pentru programarea calculatoarelor?
Fragment din Enciclopedia Larousse pentru tineri- Matematica si informatica

" Cum ar arata o figura geometrica perfecta? Ar trebui sa fie simpla si frumoasa, fara inceput sau sfarsit, fara neregularitati... Ne-am putea-o imagina cu usurinta: un cerc sau o sfera.
Cercul
Cercul, discul sau sfera, prin perfectiunea lor, par foarte deosebite de alte forme pe care le vedem sau ni le imaginam. De altfel, egiptenii au zeificat discul solar si l-au numit Ra. Cat despre Luna, nu este aceasta un disc minunat, noaptea, pe luna plina? Linia dreapta ar putea aspira la aceasta perfectiune, dar, spre deosebire de cerc, ea este greu de reprezentat pentru ca are o lungime infinita.

Pamantul e rotund
Chiar daca sunt mai mult poetice decat matematice, aceste motive au fost suficiente ca anticii, fie ei egipteni sau greci,precum si arabii, sau cei din perioada Renasterii, sa faca din cerc si din sfera figurile ideale ale geometriei si ale organizarii lumii. Astfel, cu mult timp in urma, grecii( Pitagora, Platon, Aristotel...) sustineau ca Pamantul este sferic. Chiar daca nu aveau argumente stiintifice, nu se indoiau de acest lucru. Pentru ei, aceasta forma exprima frumusetea si perfectiunea lumii.

Obsesia cercului
Rolul principal al cerculuisi al sferei ca ramane mult timp o adevarata dogma in astronomie.Toate modelele de organizare a cosmosului, de la Platon la Kepler, i se vor supune. Astfel, traiectoriile planetelor au fost explicate prin miscari circulare. Aceasta obsesie  fata de cerc a avut loc consecinte neplacute: ea complica in special modelele astronomice. Cum sa explicam traiectoriile foarte complicate ale planetelor daca trebuie sa utilizam doar cercuri?
Raspunsul marilor astronomi [ Eudox (aprox. 406-355 i.Hr.). Ptolomeu (aprox. 100-aprox. 170) si chiar Copernic(1473-1543)...] era ca trebuie sa ne imaginam niste cercuri suplimentare care se invartesc in urul cercurilor principale.
Aceste sisteme deveneau tot mai complexe, cu zeci de cercuri, ca un fel de mecanism de ceas foarte complicat."