Atat Filosofia, cat si Filocalia (dragoste de frumos duhovnicesc) pot deveni instrumente de psihoterapie. Se configureaza astfel o disciplina pe care am numit-o Psihoterapie isihasta. Acest termen l-am propus si l-am folosit de prin 1990-1991. Este o terapie vizand echilibrul psihic si rezolvarea unor focare patogene, bazata pe traditia filocalica, pe practica isihasta noera proseuche si pe vindecari sacerdotale.
In traditia isihasta, se conturase o disciplina a imbunatatirii umane, a vindecarii bolilor egoului, a corectarii unor trasaturi de personalitate. Am extras de acolo experiente si cazuistica privind restabilirea echilibrului psiho-emotional. Asadar domeniul este vechi, numai termenul si structurarea materiei sunt noi, ca si relansarea sa ca obiect medical si adaugarea sa la psihoterapiile comportamentale, umanist existentiale, sau la terapiile cognitive si transpersonala.
In cartea aceasta este vorba atat de conturarea unui obiect distinct, cat si de indemnarea psihoterapeutilor clasici spre spiritualizarea actului medical.