Intr-o modalitate simplificata de raportare la spatialitate, centrul si periferia se definesc geografic. In geografiile culturale, coordonatele centrului nu sunt cele ale posibilitatii unei situari simetrice a celorlalte pozitii, cum nici cele ale periferiei nu exclud centralitatea geografica. Dar la ce foloseste aceasta centralitate cata vreme, cultural, aici se poate constitui o periferie? Daca l-am asculta pe Derrida, am intelege ca centralitatea se defineste astfel mai intai in raport cu sine, iar apoi cu periferia. De multe ori, centrul continua sa radieze in periferie ceea ce in raport cu sine nu mai poate produce (macar spre a convinge). Periferia este un centru esuat sau abandonat, un centru din care puterea a alunecat spre alte zone de unde sa continue difuziunea.
Brasovul este, fara indoiala, centrul geografic al Romaniei. Din secolul al XVI-lea pana tarziu, in secolul al XIX-lea, a fost si centrul cultural. Literatura romana s-a construit in raport cu relatiile centru-periferie instituite intre Brasov si celelalte puncte geografice si culturale fixe pe harta culturala a Romaniei. Dar puterea centralitatii a alunecat spre alte centre de difuziune. Brasovul a ramas intr-o periferie culturala, in spatele zidului industrial construit de comunisti. Cu o revista culturala aparuta chinuit si dupa invoiala de la Centru, revista Astra in 1965, cu incercari de revolta a marginalului, extinse la nivel national, – a se vedea eseul-program al miscarii optzeciste, Poezia cotidianului  a lui Al. Musina din aceeasi Astra – Brasovul a ramas in periferie. Fara revista literara de aproape zece ani, cu o viata culturala aparenta, incapabil sa ofere imaginea frumos impachetata a trecutului printr-o posibila sintagma de „oras al operei prima”.
Revista Libris isi propune sa nu uite ca Brasovul a radiat cultura. Este o revista despre carti. O revista care vrea sa aduca literatura romana actuala de prim raft la Brasov si sa raspandeasca literatura brasoveana in centrele de difuziune culturala. Este o revista care proiecteaza alte raporturi intre centru si periferie. In care Brasovul literar sa devina centru macar pentru sine.

Fragment din revista:

Necesitatea imperioasa de a scrie. Interviu cu Hans Bergel
Mihaela Malea-Stroe

Hans Bergel s-a nascut la 26 iulie 1925 la Rasnov, Brasov. Prozator, eseist, poet, traducator, publicist de expresie germana. Fiul Katharinei (n. Truetsch) si al lui Erich Bergel. Este fratele mai mare al cunoscutului dirijor Erich Bergel. Urmeaza, intre 1951 si 1954, cursurile de Istoria Artelor si Filozofie la Bucuresti si Cluj (studii neterminate, din motive politice). A fost condamnat pentru trecere frauduloasa de frontiera (detinut la Timisoara, 1947-1948), pentru agitatie publica (detinut la Bucuresti, 1954-1955). Condamnat la Brasov la 15 ani de munca silnica pentru „crima de uneltire impotriva oranduirii socialiste”, din care executa cinci ani, intre 1959-1964. Stabilit in Germania din 1968.
Este membru al Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania, membru PEN-Germania si Die Künstlergilde-Germania. Colaborari la peste 50 de reviste din intreaga lume. Coautor la 58 de volume in Germania. A tradus in limba germana din: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia, Francisc Munteanu, Dan Tarchila, Mihaela Malea Stroe, Nicolas Catanoy etc. Patru dintre lucrarile sale au fost traduse in limba romana. Editura Eikon a deschis o serie de autor Hans Bergel, publicand in 2016 volumele Cand vin vulturii si Intoarcerea lupilor. Debuteaza in cotidianul de limba germana Neuer Weg, Bucuresti (1955), iar editorial cu romanul Fürst und Lautenschläger (Printul si bardul), Bucuresti (1957). Premii literare: 1956 – Laureat al concursului literar „Neuer Weg”, Bucuresti; 1972 – Premiul Fundatiei Goethe, Basel; 1988 – Premiul Cultural al Sasilor Transilvaneni din Germania, Dinkelsbühl; 1988 – Crucea de Merit a Germaniei, Bonn; 1989 – Premiul Mass-Media Bavaria, München; 1990 – Premiul literar Gryphius, Bonn; 1996 – Diploma de cetatean de onoare al Municipiului Brasov; 1982 – Diploma di Merito, Universitá delle Arti Salsomaggiore Terme; 2001 Doctor honoris causa al Universitatii din Bucuresti; premiul „Scriitorul orasului” decernat de Filiala Brasov a USR si de Primaria Municipiului Brasov; 2014 – premiul „Opera omnia” al Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania.