„Cineva a spus candva despre operele lui Tieck ca ele nu ar trebui judecate separat, ci laolalta, ca un intreg, la fel cum procedam, de pilda, in fata unei catedrale gotice. Acelasi lucru s-ar putea afirma despre intregul curent romantic. Caci acesta devine o aparitie maiestuoasa abia atunci cand tinem seama de intrepatrunderea si influenta reciproca a tuturor ideilor sale alcatuitoare, de felul in care ele se lumineaza, se intaresc, se amplifica una pe cealalta, in asa fel, incat, daca fiecare idee in parte poate parea arbitrara si informa, ea este insufletita, in interiorul intregului din care face parte si pe locul pe care il ocupa, de o viata plina de stralucire si adevar.“ (Ricarda HUCH)

„Cu douazeci si cinci de ani in urma Ricarda Huch a scris o carte care corespunde mai degraba situatiei intelectuale din Germania de azi decat celei din 1899. Ea anticipeaza un tip de scriere cu care publicul nostru s-a familiarizat doar de curand, dupa ce aventurile timpului l-au facut sa-i simta necesitatea, iar daca ar aparea azi ar fi negresit la fel de discutata si de dorita ca operele lui Keyserling, Spengler, Gundolf si Bertram. Ma refer la cartea ei despre romantismul german, in doua volume, care s-a ridicat la nivelul obiectului sau, vreau sa spun: a atins tot ce-a fost vreodata mai inalt in Germania, ba chiar in lume.“ (Thomas MANN, 1924)