Yoga este un termen echivoc. Semnificatia lui s-a schimbat de la un secol la altul, de la o traditie la alta. Intr-adevar, dupa cum exista o Yoga „clasica”, sistematica, exista si o Yoga populara, „baroca”; si daca exista o Yoga ascetica, o alta, erotica, se constituie ca pandant. Iar daca in anumite traditii ori secte Yoga este in primul rand un sistem de practici „magice”, in altele, dimpotriva, ea este indeosebi un mijloc prin care se dobandeste uniunea dintre sufletul omenesc si sufletul divin. Aceasta uriasa diversitate de semnificatii si de valori este o dovada elocventa a functiei pe care o detine Yoga in istoria spiritualitatii indiene. Cei trei ani de studiu de la Universitatea din Calcutta, si o sedere de sase luni in ashram-ul de la Rishikesh, din Muntii Himalaya, i-au permis autorului o perspectiva personala asupra tuturor acestor aspecte.